Legea urbanismului, așa cum este cunoscută, a ajuns la dezbatere în Parlament, care urmează să dea un vot final. Noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului şi construcțiilor urmează să fie adoptat în contextul crizei din sectorul imobiliar cu care se confruntă țara noastră. Actul normativ va stabili principiile după care se vor putea edifica noi construcții pe teritoriul României.

Legea urbanismului, așa cum mai este cunoscut Codul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcțiilor a ajuns în Parlament. În aceste zile au loc dezbateri, înainte de votul final pe acest act normativ foarte important. Viitoarea lege a urbanismului va stabili principiile după care se vor edifica viitoarele construcții în România.

Din acest motiv, dezbaterile sunt urmărite cu interes de marii dezvoltatori imobiliari care vor trebui să se conformeze noilor reglementări. De altfel, aceștia sunt direct interesați ca legea să nu introducă reguli prea dure. Dimpotrivă, aceștia ar prefera reglementări cât mai laxe care să nu-i pună la cheltuieli suplimentare și să le afecteze profiturile.

De altfel, piața imobiliară este, în acest moment, în blocaj. Pe de-o parte, înăsprirea condițiilor de creditare a dus la reducerea semnificativă a vânzărilor de locuințe către persoanele fizice. Românii preferă să închirieze în aceste perioade premergătoare unei crize economice. Pe de altă parte, înăsprirea regulilor legate de obținerea autorizațiilor, i-a făcut pe mulți dezvoltatori să-și suspende proiectele.

Mai multe firme importante, care activau în domeniul construcțiilor imobiliare și-au restrâns activitatea ori s-au retras din România. Acestea acuză lipsa unei perspective legat de posibilitatea reluării proiectelor. Toate acestea au consecințe asupra economiei autohtone.

Legea urbanismului provoacă valuri

Odată ce legea urbanismului a ajuns în Camera Deputaților, a început o adevărată dezbatere legat de ceea ce ar trebui să conțină. Cei interesați de subiect și-au exprimat punctele de vedere legat de conținutul viitorului act normativ. Mai multe corporații multinaționale, reunite într-o asociație au emis un comunicat de presă. Acestea arată care sunt contribuțiile financiare pe care le-au adus la economia României, în ultimii ani, și cum s-au redus.

„Capitala României continuă să își micșoreze contribuția la PIB-ul național, ajungând de la 37% în 2019 la 34,6% în 2021 până la 29,8% în 2022, nivel similar cu cel din 2010, din plină criză financiară. Estimarea pierderilor pentru veniturile fiscale este de 3,45 miliarde de Euro pentru perioada 2022-2026, în timp ce pierderea din valoarea adăugată în economie pentru aceeași perioadă este de 10,4 miliarde de Euro”, se arată în comunicatul de presă.

Firmele respective acuză suspendarea sau anularea autorizațiilor și documentațiilor de urbanism, în justiție, la solicitarea Primăriei Generale sau a celor de sector. Aceste măsuri au dus la reducerea afacerilor, din acest sector.

Situații care trebuie clarificate

Experții în imobiliare susțin ca regulile de construire aplicabile unui proiect să fie cele de la momentul înregistrării cererii pentru certificatul de urbanism. Legea urbanismului trebuie să clarifice aceste situații. Astfel, cei interesați vor ști precis care sunt regulile aplicabile în cazul lor. De asemenea, nu va mai exista riscul schimbării acestora în timpul procesului de autorizare, în funcție de noile reglementări care ar apărea. Aceste reguli ar trebui să fie prevăzute în legea urbanismului.

Firmele și autoritățile vor ști precis ce și unde se poate construi, în ce condiții, fără derogări care să afecteze comunitatea și companiile din domeniu.

O altă problemă ridicată este legată de centralizarea aprobării PUZ-urilor la nivelul Consiliului General din București. Legea urbanismului va trebui să clarifice și această situație. În opinia unui specialist în drept administrativ, această regulă ar încălca principiul decentralizării. Astfel, autoritățile de sector nu mai au atribuții legate de aprobarea PUZ-urilor. Iar acest lucru, spune specialistul, ar fi de natură să afecteze interesele legitime ale locuitorilor din sectoare.

„E normal să dai competență Consiliului General să adopte PUZ-uri pentru zonele protejate, la cele ale monumentelor și la proiectele situate pe raza mai multor sectoare, acolo e nevoie de o decizie politică pe întreg Bucureștiul. Însă gândiți-vă că în Consiliul General sunt reprezentanți ai structurilor de partid din toate sectoarele. Nu e normal ca un om, care teoretic e votat în Sectorul 1, să decidă pentru cum să se dezvolte Sectorul 5. Sau invers”, este de părere specialistul în drept administrativ.

Sursa foto EVZ

Legea urbanismului în viziunea experților

Conform unui punct de vedere al unui funcționar, angajat la un compartiment de autorizare, din cadrul unei primării, există și alte probleme. Este vorba despre abaterile grave de la reglementările în domeniul construcțiilor.

Acestea apar din cauza neactualizării documentațiilor odată cu modificările legislative. În opinia sa, actualizarea reglementărilor de tip PUZ trebuie să se facă odată cu intrarea în vigoare a actelor normative de nivel superior.

„Mai exact, actualizarea reglementărilor secundare, gen PUZ, trebuie să se facă de drept, la intrarea în vigoare a actelor normative de nivel superior. În acest fel se vor elimina derogările care au permis atâtea aberații. De pildă, acest Cod trebuie să precizeze că nu dărâm casa omului dacă a greșit Primăria când a făcut PUZ-ul în baza căruia l-am autorizat, dar nici nu mai pot amâna la nesfârșit, eu ca Primărie, să actualizez un PUZ conform legislației superioare, naționale, pentru ca un edil să îi lase pe toți așa zișii „dezvoltatori”, să facă blocuri între case de un nivel”, a arătat funcționarul.

Legea urbanismului trebuie să clarifice situația spațiilor verzi

Una din problemele cu care se vor confrunta parlamentarii și pe care vor trebui să o clarifice în legea urbanismului este cea legată de spațiile verzi. Conform normativelor europene, fiecărui cetățean îi revine o anumită suprafață de spațiu verde. Însă, această suprafață este stabilită doar pe hârtie, fără ca primăriile să țină cont de nevoile reale ale oamenilor. Se recurge la astfel de artificii pentru a face loc mai multor construcții pe teritoriul localităților.

De exemplu, într-un oraș, este considerat spațiu verde, și luat în calcul, la statisticile oficiale, o pășune situată la periferie. Or, pășunea are o cu totul altă destinație, nu de loc de agrement. În schimb, spațiile verzi din interiorul localității, sunt date spre construcții.