Concret, prin acest act normative se urmărește schimbarea anumitor prevederi din Legea privind prevenirea spălării banilor și a faptelor de finanțare a terorismului.

De asemenenea, proiectul prevede să limiteze obligațiile directe de raportare pe care le au acum avocații, contabilii, notarii și alte entități, precum și consacrarea respectării secretului profesional și de către Oficiul contra spălării banilor.

Aceste modificări sunt valabile pentru următoarele entități vizate de această lege:

auditorii, experții contabili, contabilii autorizați, cenzorii, persoanele care acordă consultanță fiscală, financiară, de afaceri sau contabilă;

notarii, avocații și alte persoane care execită profesii juridice în mod independent;

furnizorii de servicii pentru fiducii sau societăți care nu se încadrează în cele două categorii de mai sus.

Astfel de profesioniști nu vor mai avea obligații de raportare dacă oferă asistență pentru întocmirea sau perfectarea de operațiuni care implică o sumă de bani sau un transfer de proprietate.

În plus, cum este prevăzut și în expunerea de motive atașată propunerii, o astfel de extindere ar asimila avocații, de exemplu, unor entități precum băncile sau alte societăți ce oferă servicii financiare, ignorându-li-se rolul social.

După aceea, se dorește o schimbare a regulilor de raportare. Entități precum cele de mai sus vor avea obligații de raportare către organismele profesionale proprii (cum e baroul, pentru avocați) și nu direct către Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB), cum e cazul acum.

Legea nr. 129/2019 prevede o serie de obligații de raportare, în privința entităților vizate de acest act normativ, cum sunt cele trei categorii de mai sus. Printre acestea se numără:

tranzacțiile cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro;

activitatea de remitere de bani, în ceea ce privește transferurile de fonduri a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 2.000 euro;

orice tranzacții ar putea fi suspecte, raportate la client sau la natura tranzacției însăși.

Astfel de tranzacții trebuie raportate direct ONPCSB, conform reglementării actuale. În schimb, dacă propunerea legislativă va trece, avocații, contabilii și celelalte persoane menționate mai sus vor transmite astfel de rapoarte organismului de supraveghere propriu, în cel mult două zile de la momentul efecutării tranzacției.

Dacă e vorba de tranzacții suspecte, organismele de autoreglementare/supraveghere vor trebui informate „înainte de efectuarea oricărei tranzacții aferente clientului care are legătură cu suspiciunea raportată”, conform propunerii.

În plus, entitățile menționate anterior nu vor fi obligate să aplice „măsuri de cunoaștere a clientelei în vederea determinării sursei fondurilor utilizate pentru achitarea onorariului prevăzut in contractele de asistență”, mai este prevăzut în propunerea legislativă despre care discutăm.

În final, se consacră opozabilitatea secretului profesional (lucru relevant în special pentru avocați, dar nu numai) față de ONPSCB, în ceea ce privește entitățile enumerate anterior.

Legea, în formularea actuală, deși menționează expres obligația avocaților de a respecta secretul profesional, nu îl făce opozabil ONPCSB.

Recent, Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) și-a manifestat expres îngrijorarea că modul cum au fost reglementate obligațiile din Legea nr. 129/2019 aduc atingere drepturilor și obligațiilor profesionale ale avocaților, în special principiului secretului profesional. UNBR lucrează deja cu Oficiul pentru a face aplicarea acestei legi mai facilă pentru avocați, potrivit avocatnet.ro

Te-ar putea interesa și: