Noul proiect al Legii Sănătaţii îi nemulţumeşte pe asiguratorii privaţi, care spun că vechile case de asigurări sunt avantajate. Asistaţii sociali ies cel mai bine.

Discuţiile la noua lege a Sănătaţii, care va fi pusă în dezbatere publică la începtul lunii iulie, sunt pe ultima sută de metri. Faţă de varianta veche, care a fost scoasă de pe site-ul Ministerului Sănătaţii după scandalul care l-a implicat pe secretarul de stat Raed Arafat, în noul act privaţii sunt mai puţin favorizaţi. "Evenimentul zilei" a intrat în posesia proiectului de lege la care se lucrează şi, cu ajutorul celor care au participat activ la discutarea lui, vă prezintă cele mai importante schimbări avute în vedere. Cât costă serviciile suplimentare

Noutăţile aduse sunt multe şi variate, cu toate că nu se explică foarte clar ce implică pachetul de bază de servicii medicale.

Legea stipulează că se introduc cinci pachete de servicii de sănătate, şi stabileşte clar că spitalele private pot încheia contract de furnizare de servicii medicale în aceleaşi condiţii ca spitalele publice. Spitalele pot deveni fundaţii dacă vor să-şi plătească angajaţii mai bine decât până acum, iar sălile de operaţii şi aparatura spitalelor publice vor putea fi folosite contra-cost. În plus, medicii români ar putea să ofere servicii private în spitalele publice, lucru care se practică deja în mai multe ţări ale Uniunii Europene. "În majoritatea spitalelor, la ora 13-14.00, activitatea se reduce foarte mult. Medicii pleacă în privat. Ce ar fi dacă spitalul ar putea să dea posibilitatea medicului să desfăşoare tot acolo aceste activităţi private? O astfel de decizie ar putea aduce beneficii şi spitalelor", declara Vasile Cepoi, actualul ministru al Sănătăţii şi secretarul de stat desemnat de la începutul anului 2012 să se ocupă de acest proiect de lege.

Creşterea salariilor doctorilor prin transformarea spitalelor în fundaţii nu e pe placul sindicatelor, care au altă propunere. "Am dori ca Guvernul să transforme spitalele prin lege în unităţi care nu sunt bugetare, se poate face asta. La limită, acceptăm şi organizarea ca fundaţii care ar permite creşterea salariilor cadrelor medicale", comentează preşedintele Federaţiei "Solidaritatea Sanitară", Viorel Rotilă.

În ceea ce priveşte pachetele ce vor fi oferite asiguraţilor, acestea sunt mult mai multe decât până acum. Statul plăteşte de două ori pentru asistaţi

"Există un pachet minimal obigatoriu, care include vaccinuri şi asistenţă medicală de urgenţă atât pentru asiguraţi, cât şi pentru neasiguraţi. Apoi, un pachet de bază care poate fi accesat de orice asigurat. Suplimentar, se introduce un aşa-numit pachet social. Este un pachet pe lângă cel de bază, dedicat celor au nevoie de ajutoare sociale. Punctul nostru de vedere este că un astfel de pachet preferenţial e nepotrivit, e o discriminare pozitivă inutilă", crede preşedintele Federaţiei "Solidaritatea Sanitară". Concret, pentru asistaţii sociali statul va plăti de două ori: o dată să le asigure intrarea în pachetul de bază, dar şi pentru pachetul de servicii sociale, adică zona de asigurări pentru care alte categorii plătesc.

Pe lângă acestea, mai există un pachet complementar, în care se acordă servicii pentru boli rare şi costisitoare, cum ar fi dializă, dar şi pentru resul serviciilor care nu mai intră în pachetul de bază. Un ultim pachet este dedicat celor care se asigură voluntar şi care pot plăti zeci de euro în plus pe lună pentru a accesa servicii medicale la standarde ridicate şi chiar de lux.

Această din urmă categorie de persoane se pot asigura atât complementar (pentru ce nu e în pachetul de bază), cât şi suplimentar (pentru condiţii de lux în spitale, pentru o a doua opinie medicală în cazuri complicate, alegerea anumitor medici). Serviciile suplimentare costă de la câţiva euro pe lună la 50 de euro (deductibili), dar şi mai mult de atât, pentru cei care vor servicii considerate "de lux". În România, se alocă pentru Sănătate 200 de euro pe cap de locuitor, în timp ce în ţările din vest se ajunge la 7-8.000 de euro "E bine că se spune clar în lege că spitalele private pot încheia contracte ca şi cele publice. Se făcea şi până acum, însă cu discuţii." Adina Geană, expert în servicii de Sănătate Trei forme de organizare pentru spitale Noua lege a Sănătaţii prevede că spitalele funcţionează, în funcţie de regimul proprietăţii, în:

• spitale publice, organizate ca instituţii publice sau fundaţii;
• spitale private, organizate ca persoane juridice;
• spitale publice cu structuri în care se defăşoară activitate privată.

CÂT VA COSTA ASIGURAREA DE SĂNĂTATE PRIVATĂ

1. Asigurările voluntare se pot încheia în limita a maximum 50 Euro/persoana/lună pentru a fi deductibile (grevate de alte impozite).

2. Firmele care vor intra pe piaţă trebuie să fi încheiat poliţe de asigurare de sănătate pentru cel puţin 700.000 de asiguraţi în anul fiscal anterior intrării în vigoare a titlului privind asigurările de sănătate din prezenta lege. Cinci pachete de servicii medicale

1 PACHETUL MINIMAL DE SERVICII DE SĂNĂTATE se acordă neasiguraţilor, cuprinde urgenţe şi boli ce pot cauza epidemii

2 PACHETUL DE SERVICII DE SĂNĂTATE DE BAZĂ se acordă persoanelor asigurate şi cuprinde serviciile profilactice, de îngrijire a sănătăţii, medicamentele, materialele sanitare, dispozitive medicale

3 PACHETUL SOCIAL DE SERVICII DE SĂNĂTATE se acordă, împreună cu pachetul de servicii de sănătate de bază, asiguraţilor cu venituri mici şi persoanelor asistate social

4 PACHETUL SPECIAL se acordă asiguraţilor pentru acoperirea costurilor bolilor cu prevalenţă scazută şi impact financiar ridicat, gen dializă

5 PACHETUL VOLUNTAR se acordă celor care încheie un contract de asigurare voluntară pentru servicii de sănătate suplimentare şi complementare

"Nu e un parteneriat echitabil public-privat"

Societăţile private de asigurare nu văd cu ochi buni forma actuală a legii şi spun că nu este utilă pentru mediul privat.

"Nu va fi vorba de un parteneriat echitabil între stat şi privat. Practic, doar privatul va trebui să vină cu un capital social, iar casele publice de sănătate, nu. Ceea ce nu cred că este corect. Apoi, nu se va schimba nimic din punct de vedere al finanţării. Ca şi până acum, se va lucra cu un buget limitat. O persoană nu poate să aibă parte decât de aceleaşi servicii de bază în limita unor fonduri. Al treilea punct este legat de faptul ca asiguratorii trebuie sa aibă un portofoliu de 700.000 de clienţi. Niciun asigurator din România nu are acest număr, doar Casa Naţională îndeplineşte acest criteriu. Este o măsură discriminatorie", este de părere Theodor Alexandrescu, CEO Alico Asigurări.

În vechea variantă a legii, companiilor li se cerea să aibă un milion de asiguraţi (înregistraţi în anul precedent).

O altă nemulţumire a asiguratorilor o constituie pachetele de servicii oferite. "Un client nu poate să-şi aleagă doar o asigurare la privat şi să renunţe la cea de la stat. Invers, este posibil. Se poate face asigurare doar la stat, nu şi la privat. Nu cred că astfel de stipulări respectă normele europene", adaugă reprezentantul Alico.

În ceea ce priveşte limita de 50 de euro deductibili, Alexandrescu a declarat că în acest moment nu ar conta dacă limita ar fi mai mare sau nu, dacă legea rămâne la fel. "Prima variantă a Legii Reformei Sănătăţii chiar oferea accesul privaţilor în sistem, însă legea era făcut în aşa fel încât riscurile erau foarte mari pentru un privat. Această din urmă formulă nu oferă acces privaţilor, ci doar e o variantă să se spună că s-a făcut", mai spune reprezentantul asiguratorilor. 700.000 de clienţi trebuie să aibă un asigurator privat pentru a intra în contract cu CNAS. Se pot realiza şi consorţii între companii. Citiţi şi:

• Legea Sănătăţii se schimbă din acest an: pacienții se vor trata în spitalele de stat ca la privat
• Legea Sănătaţii, din nou în dezbatere publică. Cum se vor privatiza spitalele
• Liber la privaţi în spitale publice!