Legea care introduce noi obligaţii pentru fondurile de pensii private este constituțională. CCR a respins sesizarea parlamentarilor USR și Forța Dreptei

Legea care introduce noi obligaţii pentru fondurile de pensii private este constituțională. CCR a respins sesizarea parlamentarilor USR și Forța DrepteiBani. Sursa foto: Arhiva EVZ

Modificările aduse de Parlament reglementărilor cu privire la fondurile de pensii private sunt constituționale. Curtea Constituțională a respins sesizarea formulată de USR și Forța Dreptei pe legea care introduce noi obligaţii pentru fondurile de pensii private şi pentru administratorii acestora.

Judecătorii Curții Constituționale au respins sesizarea formulată de USR şi de Partidul Forţa Dreptei în legătură cu legea care introduce noi obligaţii pentru fondurile de pensii private şi pentru administratorii acestora. Decizia a fost luată cu majoritate de voturi, conform unui comunicat transmis de CCR. Judecătorii constituționali au stabilit că sesizarea formulată de Opoziție este neîntemeiată.

Actul normativ vizat de parlamentarii USR și ai Forței Dreptei este Legea de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 174/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul pensiilor private. Sesizarea a avut ca obiect și dispoziţiile art. I pct. 59 (cu referire la introducerea art. 140 ind. 2 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat) şi ale art. II pct. 59 (cu referire la introducerea art. 120 ind. 2 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 174/2022.

Cutea Constituțională a stabilit că aceste acte normative sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

„În esenţă, Curtea a constatat că motivele de neconstituţionalitate referitoare la încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi (5), ale art. 69 alin. (2), ale art. 70 alin. (2), ale art. 75 şi ale art. 76 alin. (3) din Constituţie, din perspectiva nerespectării termenului regulamentar privind imprimarea şi difuzarea către deputaţi a raportului comisiei sesizate în fond, sunt neîntemeiate, întrucât ceea ce se invocă în susţinerea obiecţiei de neconstituţionalitate reprezintă o chestiune care ţine de aplicarea regulamentelor parlamentare în cazul adoptării unei legi aflate în procedura de urgenţă”, se arată în comunicatul transmis de judecătorii constituţionali.

Precizările Curții Constituționale

Curtea a mai constatat că motivele de neconstituţionalitate extrinsecă privind încălcarea de către Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 174/2022 a dispoziţiilor art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală sunt, de asemenea, neîntemeiate. Judecătorii au motivate că, pe de o parte, împrejurările reţinute în preambulul actului normativ criticat se încadrează în conceptul constituţional de „situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată”, astfel cum a fost definit în jurisprudenţa CCR. Pe de altă parte, urgenţa a fost motivată în preambulul ordonanţei de urgenţă.

CCR a mai constatat că dispoziţiile art. I pct. 59 (cu referire la introducerea art. 140 ind. 2 din Legea 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat) şi ale art. II pct. 59 (cu referire la introducerea art. 120 ind. 2 din Legea 204/2006 privind pensiile facultative) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 174/2022 sunt redactate „cu suficientă claritate şi previzibilitate astfel încât să poată fi aplicate şi nu produc, în sine, o insecuritate juridică”.

Ce au reclamat contestatarii

Legea privind aprobarea ordonanţei de urgenţă 174/2022 pentru modificarea unor acte normative in domeniul pensiilor private a fost contestată de USR și Forţa Dreptei, la CCR. Inițiatorii sesizării au atras atenția că legea încalcă principiul securităţii juridice, al previzibilităţii şi clarităţii normelor și chiar a dreptului de proprietate.

În plus, în sesizare se arăta că au mai fost încălcate dispoziţiile privind desfăşurarea procedurii parlamentare, deoarece raportul a fost emis în ziua votului final şi a lipsit situaţia extraordinară care să justifice adoptarea unei ordonanţe de urgenţă.

Noile reglementări instituie un cadru legal care va permite Autorităţii de Supraveghere Financiară să impună fondurilor de pensii private ce investiţii să facă. Aceasta fără ca ASF să aibă obligaţia de a fixa criterii clare raportate la principiile economiei de piaţă, bazată pe liberă iniţiativă şi concurenţă, au mai arătat autorii sesizării.