România se confruntă cu un fenomen de îmbătrânire din ce în ce mai accentuat, după cu arată datele statistice. Numărul persoanelor cu vârste de peste 80 de ani a crescut substanțial în ultimul deceniu, raportat la totalul populației. Iar acest lucru se datorează scăderii natalității, pe de-o parte, iar pe de altă parte, migrației tinerilor. Acest lucru se va reflecta și în evoluția sistemului de pensii publice, despre care economiștii estimează că se va confrunta cu mari probleme în următorii ani.

Datele ultimului recensămînt indică o accentuare a fenomenului de îmbătrânire în rândul populației. Astfel, vârsta medie crescând la 42,4 ani, comparativ cu 40,8 ani, la precedentul recensămînt. Numărul persoanelor cu vârste de 80 și peste 80 de ani a ajuns la un un milion, comparabil cu populația a două județe mari ale țării. În Constanța, de exemplu, procentul celor cu vârste de peste 80 de ani a crescut cu aproape 40%, iar în Ilfov, Hunedoara sau Brașov, creșterea este de peste 30%.

Trendul se va menține pe aceeași direcție și în anii următori. Conform estimărilor ONU, la nivelul anului 2050, populația României va ajunge la aproximativ 15,7 milioane de locuitor, iar în scenariile Institutului Național de Statistică, la nivelul anilor 2060, populația României va atinge 13,2 milioane.

În acest context, în perioada următoare, între 2025 și 2035 va crește dramatic numărul de pensionări, dat fiind că se retrage din activitate generația „decrețeilor”. Consecința va fi, așa cum atrag atenția specialiștii în economie, o creștere a cheltuielilor cu pensiile publice.

Sistemul public de pensii este în dificultate

Iar acest lucru va impacta negativ sistemul bugetului de asigurări sociale, dat fiind că, pe de-o parte avem o creștere a numărului de pensionari și a valorii punctului de pensie, iar pe de altă parte, reducerea populației active pe fondul migrației și a sporurului de natalitate negativ.

Adrian Codirlașu, vicepreședintele Asociatiei Analistilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), a arătat că va apărea un risc semnificativ ca sistemul public de pensii să nu mai poată fi susținut în forma actuală. Astfel, atrage atenția acesta, actuala vârstă de pensionare nu va mai fi sustenabilă, iar planul de creștere a punctului de pensie va duce, cel mai probabil, la majorarea contribuțiilor de asigurări sociale.

„Probabil se va opta între un mix al parametrilor menționați anterior, și anume: majorarea vârstei de pensionare, trend care se observă deja la nivel international și/sau creșterea mai lentă (sau menținerea constantă) a punctului de pensie”, a explicat specialistul.

Taxarea pensiilor, o măsură avută în vedere de autorități

Adrian Codirlașu a precizat că acest fenomen nu este specific doar României, ci este întâlnit în mai multe țări, inclusiv în China. Acesta depinde de nivelul de dezvoltare al statului respectiv.

„În general, cu cât nivelul de dezvoltare este mai ridicat, creșterea populației se temperează sau chiar devine negativă, cel mai nou exemplu fiind China, care a înregistrat pentru prima oară un declin al populației. Din experiența internațională, prima opțiune este creșterea taxării, care se aplică populației angajate, pentru a susține pensiile aflate în plată. Aceasta este urmată de reducerea beneficiilor actualilor pensionari”, a mai arătat Adrian Codirlașu.

O altă variantă de lucru luată în considerare de autorități este creșterea vârstei de pensionare. Un lucrător aflat în activitate va contribui o perioadă mai lungă la sistemul public de pensii, dar va beneficia de drepturile sale pentru mai puțin timp.

„Această opțiune reduce practic pensia totală plătită unui participant. Aceasta va contribui o perioadă mai lungă de timp la sistemul public de pensii și va primi pensie pentru o perioadă mai scurtă de timp. Utilizarea acestei opțiuni este de fapt recunoașterea default-ului sistemului de pensii publice. Este similară cu defaultul unei obligații: de exemplu emitentul unei obligațiuni care amână plata cuponului sau principalului unei obligațiuni pentru că nu are resurse financiare să ramburseze obligația. Un exemplu curent al acestei abordări, de majorare a vârstei de pensionare, este propunerea guvernului francez de creștere a vârstei de pensionare”, spune Adrian Codirlașu.

Pensionarii români primesc doar jumătate din contribuții

În România, conform calculelor făcute de analiști, un pensionar primește, sub formă de pensie, doar 55 – 60% din sumele cu care contribuie la bugetul de stat pe parcursul vieții active. Pentru a recupera contribuțiile la Pilonul I, de-a lungul celor 35 ani, e nevoie de o speranță de viață de 88 ani, ce depășește cu 14 ani durata medie de viață în România. În plus, după decesul persoanei respective, banii rămași ajung în bugetul statului, neputând fi transferați moștenitorilor, așa cum se întâmplă în cazul pensiilor private.

„În România, taxa curentă aferentă sistemului public de pensii este de 21,25%. La un calcul simplu, fără a ține cont și de valoarea în timp a banilor, o persoană activă este taxată cu 21,25% din salariu pentru sistemul public de pensii, pentru o perioadă de 35 de ani, iar apoi primește ca pensie aproape 45% din salariu. În aceste condiții, primește în jur de 55%-60% din suma contribuită pe parcursul vieții active. Daca este luată în considerare și valoarea în timp a banilor, suma primită (ca procent din contribuții) este și mai mică”, a precizat specialistul.

În concluzie, arată vicepreședintele Asociatiei Analistilor Financiar-Bancari din România, contribuțiile la asigurările sociale reprezintă o taxă pe muncă, iar nu un beneficiu pentru cel care contribuie. Spre deosebire de cee ace se întâmplă în cazul pensiilor private obligatorii din Pilonul II.

„Contribuțiile de asigurări sociale sunt de fapt o taxa pe muncă, nu un beneficiu pentru contributor. Deși randamentul Pilonului II este semnificativ, suma contributată, 3,75% din salariu (vs. 21,25% la sistemul public de pensii) a fost limitată pentru a compensa «pierderea de randament» din sistemul public”, a mai arătat specialistul.

Pensiile vor scădea în viitor

El a precizat că pentru a-și asigura independența financiară la pensionare, un angajat trebuie să se bazeze pe propriile eforturi, să economisească și să investească astfel încât să depindă cât mai puțin de sistemul public. Adrian Codirlașu atrage atenția că pentru persoanele născute în intervalul 1961 – 1980, valoarea pensiilor publice va asigura doar un trai de subzistență.

„Iar o abordare prudentă este ca de la generația X în jos (persoanele născute în intervalul 1961 – 1980), în planificarea comportamentului de economisire și de investiții, să considere că pensia publică va fi foarte mică în raport cu nevoile financiare la pensionare și va asigura doar un nivel minim de subzistență”, a concluzionat expertul, conform Hotnews.ro.