Logofătul Văcărescu a construit, acum vreo 250 de ani, o mănăstire ale cărei ruine se află astăzi în parcul Cișmigiu și sunt cunoscute sub denumirea La Cetate.
Din interiorul mănăstirii pornea un tunel secret care lega Palatul Creţulescu de malul Dâmboviţei.
Grădina Cişmigiu este cel mai vechi parc din Bucureşti, având o suprafaţă de aproximativ 17 hectare. Acolo a fost montat primul chioşc de ziare, chiar la intrarea principală, acolo unde există şi în prezent, dar într-o formă refăcută.
Istoria parcului începe pe vremea domitorului Alexandru Ipsilanti, care a cerut construirea a două cişmele în oraş. Prima cişmea a fost ridicată în locul în care se află astăzi intrarea dinspre strada Ştirbei Vodă.
Ne puteți urmări și pe Google News
La acea vreme, locul era acoperit de o baltă insalubră, care a fost secată la comanda generalului Pavel Kiseleff.
30.000 de arbori şi arbuşti
Câţiva ani mai târziu, terenul a fost transformat în grădină publică. "Misiunea acestei transformări a avut-o arhitectul peisagist Karl Fr. Wilhelm Meyer, numit şef al lucrărilor de realizare a Grădinii Cişmigiu.
Meyer a fost ajutat şi de grădinarul Franz Harer. Pentru realizarea grădinii Cişmigiu, conform planurilor lui Meyer, s-au adus aproximativ 30.000 de arbori şi arbuşti din jurul oraşului, din judeţele Dâmboviţa şi Gorj, precum şi plante ornamentale de la Braşov şi Viena", scrie cmpgb.ro.
Toate aceste transformări creionate de arhitectul Meyer au făcut ca balta să devină un lac frumos, cu o fântână arteziană în centru şi un canal de legătură cu Dâmboviţa.
Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric
Recomandările noastre
