

Sîntem la finele lui iulie 2019. Primul tur al alegerilor prezidențiale va avea loc pe 10 noiembrie 2019. Așadar, pînă la examenul primului tur mai sînt patru luni. Patru luni în care, așa cum ne arată viața, se pot întîmpla o mie și una de lucruri neprevăzute. Patru luni în care candidații principalelor partide, Klaus Iohannis, Dan Barna, Viorica Dăncilă, vor fi urmăriți de electorat ca pretendenți la Cotroceni. Fiecare apariție a acestor candidați, iar cu excepția lui Dan Barna, fiecare decizie a lor, va fi raportată la ipostaza de posibili președinți.
Pînă acum doar Klaus Iohannis era un candidat sigur. Ceilalți erau rodul întrebării zurlii „Cear fi dacă X ar candida?” Una e ca electoratul să știe sigur că X va candida, și alta că ar putea la o adică să candideze. Mult mai important, stabilirea candidaților în cazul principalelor partide determină raportarea lor între ei. Cum prezidențialele sînt o confruntare personală, alegătorii se uită nu numai la personalitatea unui candidat, dar și la felul cum se va manifesta ea în confruntare cu alți candidați.
Acestea sînt date obiective, realități care obligă pe orice om serios să nu proclame de pe acum cine va intra în turul al doilea și chiar cine va cîștiga președinția. Desigur, o expresie a chibițărelii ca atitudine față de politică rezidă în proclamarea de către numeroși cetățeni, printre aceștia fiind și lideri de opinie și lideri politici, a victoriei sau eșecului inevitabil al unuia sau altuia dintre candidați încă de pe acum și nu în urma raționamentelor, ci în urma simpatiilor și antipatiilor. Dacă îi spui unui cetățean care urăște un candidat că acesta ar putea să cîștige prezidențialele, cetățeanul se va uita urît la tine, acuzîndu-te că ești de partea respectivului.
Zadarnic îi reamintești că și în cazul unui meci crucial pentru echipa națională, dacă avertizezi c-ar putea lua bătaie, nu înseamnă că nu ești patriot, înseamnă că ești lucid, cetățeanul devastat de patima politică va continua să te acuze că nu ții cu ai noștri.
Pînă la alegerile din acest an, toate aserțiunile vizau al doilea tur. Anul acesta, pe fondul dezastrului înregistrat de PSD la europarlamentare, și a neîncrederii în candidatul Viorica Dăncilă, aserțiunea cea mai des întîlnită se referă la primul tur.
O știm cu toții, pentru c-a devenit bun comun al intervențiilor din presă pe tema prezidențialelor:
PSD nu intră în al doilea tur.
Ori de cîte ori mă confrunt cu această teză devenită axiomă, riscînd să fiu acuzat de chibiții electorali că țin cu Viorica Dăncilă, răspund invocînd adevărul că nu putem spune nimic sigur de pe acum în legătură cu primul tur.
Ceea ce putem spune ține de recapitularea momentului numit primul tur în ultima perioadă a postdecembrismului, mai precis începînd cu 2004, anul primelor alegeri potrivit Constituției revizuite în 2003.
La turul întîi au ieșit la vot 10.794.653 de cetățeni (prezența 58,5%). Dintre voturile totale, 4.602. 338 au mers la Dreapta. Restul, 6.192.315, au fost obținute de Stînga. Împărțirea a fost interesantă.
Candidații principali ai Dreptei – Traian Băsescu și Marko Bela – au obținut 3.545.236 voturi, respectiv, 533.446 voturi.
La Stînga distribuția a avut loc astfel:
Adrian Năstase -4.278.864 voturi,
Corneliu Vadim Tudor- 1.313.714 voturi.
La alegerile din 2009 s-au prezentat 9.946.748 de cetățeni (prezență, 58,02%).
Dreapta a obținut 5.719.164 voturi, împărțite astfel:
Traian Băsescu – 3.153.640 voturi.
Crin Antonescu- 1.945.831 voturi. Kelemen Hunor – 372.764 voturi.
Stînga a avut restul de voturi, adică 4.946.748.
Acestea au fost împărțite între:
Mircea Geoană – 3.027.838 voturi.
CV Tudor – 540.380 voturi.
Sorin Oprescu- 309.764 voturi.
Scrutinul din 2014 a beneficiat de o prezență de 9.723.232 de cetățeni ( 53.17%).
Dreapta a avut 4.731.069 de voturi.
Distribuite astfel:
Klaus Iohannis – 2.881.406 voturi.
Călin Popescu Tăriceanu, – 508.572 voturi.
Elena Udrea- 493.376 voturi.
Monica Macovei- 421.648 voturi.
Pentru Stînga au votat: 4.992. 163 de cetățeni. După cum urmează:
Victor Ponta – 3.836.093 voturi.
Dan Diaconescu- 382.526 voturi.
CV Tudor- 349.416 voturi.
Ce ne spun aceste cifre?
Dimpotrivă, teza asumată de Dreapta, și în urma unei Diversiuni puse la cale de Klaus Iohannis pentru a-i toci dinții lui Dan Barna, rămîne cea potrivit căreia PSD nu mai intră în al doilea tur. Se spune că de data asta mediocritatea Vioricăi Dăncilă va ține electoratul PSD în case. Mai în tîi că nu știm cum se va manifesta electoral Viorica Dăncilă, apoi alegătorii PSD ies la vot pentru candidatul lor, indiferent cine ar fi acesta. Cu atît mai mult ar putea să iasă la vot în cazul Vioricăi Dăncilă care, ca premier, îi poate omeni cu multe decizii de Stînga, iar ca președinte de partid trece drept concurentul lor.
Se pot trage și alte concluzii din bilanțul primului tur în ultima perioadă a postdecembrismului.
Rămîne însă ca principală concluzie cea care vizează previziunile privind primul tur.
Ca orice moment important al politicii, în cazul primului tur rezultatele depind și de Istorie.
Iar Istoria are hachițe.