Puterea e un demon. Te atrage, te îmbată, te distruge. Priviți la televizor și vedeți-i pe acești oameni, bieții de ei, care s-au crezut stăpîni.
Votați! Cu cîtă emfază spuneau ”noi sîntem votați!”. Acum, comit, convulsiv, gesturi disperate, sînt speriați, se pitesc. V.V.Ponta a venit la putere împreună cu un grup de prieteni la fel ca el. Acaparați pînă la sminteală de visul ”bani + politică”, incapabili să înțeleagă în ce se bagă, dar fiind convinși că știu totul și controlează totul, cu ego-urile umflate și cu încrederea fermă că sînt foarte importanți, dar, mai presus de orice, siguri că ei sînt cei mai deștepți/descurcăreți/șmecheri oameni de pe cuprins, tinerii din jurul lui Ponta s-au nenorocit pur și simplu. Iar mințile lor sînt atît de derutate, încît nici acum nu știu de ce li se întîmplă ceea ce li se întîmplă. Ei cred că e o chestie cu servicii, Iohannis, Băsescu, americani, ruși sau mai știu eu ce fantasmagorii. Ei nu pricep că acest sfîrșit al lor era anunțat de începutul ascensiunii lor. Sînt moduri de a urca ce implică, legic, un anume mod de a coborî. Cînd urci propulsat de ură și minciuna, cobori în derapaj necontrolat, în rușine și dezonoare.
Privind în viitor, nu-mi fac iluzii că, după prăbușirea grupului de putere din jurul lui V.V.Ponta, vor apărea alți aventurieri care, fascinați de amestecul dintre bani și politică, se vor repezi spre putere. Dacă vor să nu-și rupă rapid gîtul, precum grupul lui Ponta, le recomand să se uite atent la Cosimo de Medici și să se gîndească la isprăvile lui. Luați acest articol ca pe o consiliere publică în trei mici lecții pentru toți aceia care au bani și nu pot să reziste demonului puterii politice.
Lecția 1. Conversia banilor în putere politică nu este o treabă pentru imaturi febrili. Mulți au încercat-o și și-au frînt gîtul. Puterea politică se poate stoarce din bani, dar se poate menține și poate rodi benefic doar dacă generează (și) cultură. Banii care încearcă să devină politică fără cultură sînt, de fapt, o ghilotină. Exercițiul cultural este obligatoriu pentru cei care pleacă pe drumul dinspre puterea financiară spre puterea politică. Este, aș spune, lonja de siguranță din jurul taliei unui acrobat care face triplu salt mortal fără plasă. Cultura te oprește să faci lucruri pe care natura te împinge să le faci. Dacă faci ceea ce te îndeamnă natura, pieri. Dacă faci ceea ce te îndeamnă cultura, supraviețuiești. În politică, supraviețuirea nu ține de instinct, ci de cultură.
Corolar la lecția 1: Înconjoară-te mereu de oameni de cultură, de artiști, de intelectuali. Cum cunoști pe cineva care își dedică viața cititului, scrisului ori artelor, cultivă-i prezența. Și nu unul, ci mulți. Și nu doar din aceeași ”tabără”, ci din ”tabere” diferite.
Lecția 2. Dacă puterea politică este scopul ultim cu care omul bogat a trecut la ”fructificarea” nefinanciară a banilor săi , atunci procesul ca atare este un drum sigur spre Iad. Puterea politică este un mijloc și nimic mai mult. Cînd devine scop în sine, devine zid de care te izbești în plin lansaj. Puterea politică este cu atît mai prietenoasă celui care o caută, cu cît acesta poate să vadă prin ea, dincolo de ea.
Lecția 3. Cînd ai ajuns la un milimetru să cucerești puterea absolută, oprește-te. Abține-te să faci ultimul gest, acela de a pune mîna pe însemnele puterii. Dacă ai ajuns pînă acolo și nimic nu-ți mai stă în cale, dacă ai ajuns la punctul din care e suficient să întinzi mîna și să iei coroana, oprește-te! Nu întinde mîna și nu lua coroana! Dacă ai ajuns aici, ai deja puterea. Înlăturarea tuturor obstacolelor care te separau de tron, echivalează cu înlăturarea tuturor competitorilor politici. Dacă ai ajuns la putere, la ce îți mai trebuie coroana? Exersează puterea pe care tocmai ai obținut-o fără coroană pe cap! Abține-te să te încoronezi și să te întronizezi pentru că invidia și resentimentul vor fi însămînțate în sufletele celorlalți prin însăși aceste gesturi. Oricum le-ai face, așezarea coroanei pe propriul cap ori punerea fundului pe tron sînt gesturi arogante.
Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.
Recomandările noastre
