Rezultatele scrutinului din 20 Republica Moldova o slăbesc pe președinta pro-europeană, Maia Sandu. Acesta este un avertisment pentru Georgia, care merge la vot pe 26 octombrie, dar și pentru Uniunea Europeană: Moscova nu renunță.

Bătălia continuă și este departe de a se fi terminat. Epicentrul său este spațiul post-sovietic. În Moldova, un vot decisiv duminică, 20 octombrie, privind orientarea geostrategică a acestei foste republici sovietice, la granița dintre Ucraina și România, a dat un exemplu excelent al amplorii luptei și al mijloacelor puse în aplicare.

Alegătorii moldoveni urmau atât să-și aleagă președintele, cât și să decidă, prin referendum, oportunitatea includerii în Constituție a obiectivului aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Sondajele sugerau o victorie confortabilă a lui DA la referendum și o realegere încă din primul tur pentru actuala președintă, Maia Sandu, care a făcut din calea europeană și lupta împotriva corupției principala ei luptă.

Scrutinul din Republica Moldova, văzut de Le Monde

Rezultatul a fost foarte diferit. Maia Sandu a ajuns pe primul loc cu doar 42% din voturi și va trebui să înfrunte în turul doi, pe 3 noiembrie, un adversar favorabil apropierii de Moscova, Alexandru Stoianoglo, care a preferat să facă campanie în limba rusă și nu în română.

Acesta va beneficia de redirecționarea voturilor unora dintre numeroșii candidați respinși în turul doi. Cât despre referendum, votul DA avea un avans de doar câteva sute de voturi a doua zi, departe de votul masiv pe care președintele și echipa ei îl sperau.

Pentru tabăra pro-europeană, rezultatul este un duș rece. Vădit dezamăgit de rezultate, președinta a acuzat „grupurile infracționale, asociate cu forțele străine ostile intereselor naționale” ale Moldovei că au „atacat țara cu milioane de euro, minciuni și propagandă”.

Toți observatorii străini au observat o creștere bruscă a activităților de dezinformare și destabilizare în timpul campaniei, iar operațiunile de cumpărare a voturilor au fost suficient documentate de mass-media independentă pentru a fi luate în serios.

Un avertisment pentru Georgia

Aceste rezultate sunt un avertisment pentru Georgia, o altă fostă republică sovietică, situată în Caucaz, unde peste câteva zile - mai exact sâmbătă, 26 octombrie - au loc alegeri legislative la fel de importante. Duminică, susținătorii drumului european au organizat demonstrații masive în toată țara. La Tbilisi, în Piața Libertății, președinta Salomé Zurabichvili a dat asigurări mulțimii care flutura steaguri europene că Georgia va adera la UE în același timp cu Ucraina. Dar șefa statului știe perfect cât de incert este votul din 26 octombrie, căci miza este la fel de mare pentru Moscova care, aici ca și în Moldova, menține trupe în regiunile separatiste.

Nu putem acuza UE că a ignorat riscul moldovenesc. De la invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022, Bruxelles-ul și mai multe state membre – inclusiv Franța – au încercat să ajute guvernul Maiei Sandu să facă față crizei economice grave cauzate de șocul energetic și de afluxul de refugiați ucraineni. Negocierile de aderare au fost deschise, ca și în cazul Ucrainei. Președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a vizitat joi capitala Chișinău și a anunțat un ajutor de 1,8 miliarde EUR. Prea lent în implementarea sa, ajutorul european nu a avut nici vizibilitatea, nici eficacitatea suficientă pentru a contracara amploarea operațiunilor rusești.

Aceasta este o lecție la care ar trebui să medităm, deoarece bătălia din aceste zone gri ale Europei pare din ce în ce mai acerbă. Moscova nu va renunța așa ușor.

sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA / lemonde.fr