Generalul Martin Herem, sef al statului major Estonian, spune că NATO face scenarii pentru inarmarea si desfasurarea de trupe in România, Polonia si Estonia.

Cotidianul francez Le Figaro publica un interviu cu generalul Martin Herem, șeful statului major al armatelor estoniene, care prevede un viitor sumbru al conflictului din Ucraina dacă occidentul nu face eforturile necesare să împiedice acest lucru.

Comentat pe larg pe toate platourile de televiziune de la Paris, interviul este tranșant privind intențiile Moscovei.

Conform generalului Herem, rușii se pregătesc pentru un război lung, ceea ce analiștii au evocat deja încă din primăvara anului trecut. Dar, contrar unor idei preconcepute, aceștia nu și-au epuizat rezervele de armament: ”Înainte de război produceau 1,7 milioane de obuze de artilerie iar stocurile lor conțin cu siguranță cel puțin 10 milioane de obuze”.

Odată cu mobilizarea din toamnă și cu trecerea la o economie de război, își pot dubla fără îndoială producția. În lipsa unor componente pentru armele mai moderne din cauza sancțiunilor, un potop de obuze, așa cum s-a văzut la Severodonetk,  la Mariupol sau mai recent la Bakhmut, pot obține același rezultat. Herem afirmă că rușii dețin încă muniție de diferite tipuri, cum ar fi misilele anti-nava X22 sau misile antiaeriene 5300 de producție ceva mai veche, care nu sunt folosite cu o precizie prea mare – de unde și numeroasele ”ratări ” din ultima vreme.

Războiul din Ucraina

Se vorbește deja de o nouă ofensivă a rușilor care ar putea avea loc fie după ”rasputita”  fie chiar mai devreme, înainte de dezgheț, adică înainte de sfârșitul lui februarie. Este motivul pentru care, spune generalul Herem, livrarea de armament – în special trancuri grele – către ucrainieni devine o chestiune de supraviețuire.

Ucrainienii dispun în acest moment de tancuri de fabricație diferită, principalul  furnizor  fiind chiar Rusia cu tancurile capturate pe teren. Însă livrarea tancurilor occidentale, mult mai performante decât cele de care dispune Rusia în acest moment, poate crea o problemă logistică tocmai din cauza unei mari diversități. Tancurile Leopard2, Challange, Abrams sau Leclerc nu funcționează în același fel și au nevoie de pregătiri diferite.

Totuși, ”dacă ucrainienii dispun de 100-150 de tancuri occidentale, acest lucru poate face diferența”, afirmă Herem. ”Dacă privim situația din punctul nostru de vedere, Rusia pierde în fiecare zi, este chiar perdantă, azi, a războiului. Pentru ei, este acceptabil să piardă 600 de soldați pe zi pentru a epuiza resursele ucrainiene.(…) Din momentul în care au pierdut frați, tați sau fii din cauza susținerii pe care o acordăm Ucrainei, ne urăsc și mai mult. Oricât de bizar ar putea să ne pară, Putin este chiar mai susținut azi decât înainte de război ”.

Estonia a livrat Ucrainei întreaga sa artilerie tractată, chiar daca mai dispune de artileria automotoare, însă încearcă să se doteze cât mai rapid cu armament mai modern.

Situație explozivă la frontiera NATO

Ceea ce occidentul poate face în acest moment (între timp a existat un anunț în acest sens) este de a trimite pe front capacități de tir cu rază lungă, peste 20 de km. Cererile ucrainienilor privind avioane de vânătoare sunt logice în condițiile în care pe teren, în timpul unei offensive, este nevoie de o triadă – tancuri pentru a penetra liniile inamice, misile pentru a lovi în profunzime și avioane pentru a survola și apăra aceste dispozitive – apreciază câțiva generali farncezi care au comentat interviul lui Herem.

Situația fiind din ce în ce mai exploziva la frontiera NATO, statul major a elaborat planuri pentru diferite scenarii pentru a ști și care sunt unitățile care se vor bate în cazul unui atac în România, Polonia sau Estonia și care sunt capacitățile militare adecvate de care trebuie să dispunem. ”Sunt convins – spune generalul eston – în calitate de sef al Statului Major, că dacă o fereastră de oportunitate se deschide, rușii vor trece frontiera în următorii doi ani."

Aceste scenarii evocate de generalul Herem sunt confirmate de un interviu acordat de vicepreședintele Dumei de stat, Piotr Tolstoi, jurnalistului Darius Rochebin (LCI) în care a afirmat clar că ținta Rusiei este ”recuperarea integrală a Ucrainei” și avansarea trupelor ruse până la frontiera cu NATO. În același interviu, Tolstoi a mai spus că Rsuia trebuie să revină la granițele sale imperiale și zonele sale de influență. De unde și îngrijorarea majoră privind Moldova, împărtășită și de liderii acesteia dar și de occidentali. Cum stim, Rusia cere si revenirea la situatia din 1997, adica inainte de primirea in NATO a statelor din est intre care si Romania.

În opinia analiștilor francezi, exprimată în repetate rânduri, Rusia nu poate fi lăsată să învingă, pentru că asta ar da apă la moară tuturor celor care trag cu ochiul la teritorii vecine. În cazul unei slăbiciuni arătate în acest moment de occidentali, ar urma o cursă a înarmărilor nucleare pe principiul ”dacă deținem arma nucleară putem face orice, vom fi inatacabili”. Sunt citate în principal țări ca Iranul, Africa de Sud, Coreea de Nord sau Brazilia. Lumea ar intra într-o epoca de instabilitate maximă și, cel mai probabil, de război generalizat.