Laureata Nobel pentru Pace, Narges Mohammadi, denunţă un „război pe scară largă împotriva femeilor” în Iran, după ce autoritățile au intensificat o represiune care obligă femeile să respecte codul vestimentar islamic al țării. Activista iraniană este încarcerată la Teheran din 2021.
Laureata Nobel pentru Pace denunță „războiul împotriva femeilor” din Iran
Mohammadi, care este deținută în închisoarea Evin din Teheran, a îndemnat femeile iraniene să-și împărtășească poveștile cu privire la arestare și agresiune sexuală din partea autorităților prin intermediul paginii sale de Instagram.
„Iranieni şi iraniene, vă rog, dacă sunteţi artişti, intelectuali, muncitori, profesori, studenţi, în ţară sau în străinătate, să vă ridicaţi împotriva acestui război împotriva femeilor”, a afirmat Narges Mohammadi într-un mesaj vocal postat de susţinătorii săi.
Activista pentru drepturile femeilor acuză autorităţile iraniene că au lansat un „război pe scară largă împotriva tuturor femeilor de pe fiecare stradă din Iran”.
„Nu subestimaţi puterea de a vă împărtăşi experienţele. Făcând acest lucru, veţi dezvălui misoginia guvernului şi o veţi pune la pământ”, a mai spus ea.
Pe social media a apărut kashtag-ul „Război împotriva femeilor”
Potrivit activiştilor, mai multe femei au fost arestate recent şi duse la comisariatele de poliţie de către poliţia moravurilor din Iran. Hashtag-ul „Război împotriva femeilor” a apărut şi pe reţelele de socializare.
Susţinătorii săi au afirmat că Narges Mohammadi a înregistrat acest mesaj din închisoarea Evin. Privată de accesul la cartela ei telefonică personală timp de cinci luni, Mohammadi a folosit-o pe cea a unei alte deţinute, Sepideh Gholian, considerată ca fiind un deţinut politic de către grupările pentru drepturile omului.
Human Rights Watch a declarat luni că forțele de securitate „au violat, torturat și agresat sexual deținuți” în timpul reprimării protestelor la nivel național din 2022 și 2023. Organismul de pază pentru drepturile omului a declarat că a investigat abuzurile împotriva a 10 persoane deținute din regiuni cu populații minoritare kurde, baluci și azere, scrie france24.com.