Laura -Codruţa Kovesi: "În 2013, am dispus măsuri asiguratorii asupra unor bunuri în valoare de 350 milioane euro, un sfert din bugetul Ministerului Sănătăţii"

Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Kovesi, a declarat marţi că încrederea în eficienţa sistemului judiciar este resimţită şi prin faptul că din ce în ce mai multe persoane denunţă fapte de corupţie.

'În sistemul juridic românesc DNA este structura specializată în combaterea corupţiei la nivel înalt, fiind considerată un model de bune practici la nivel european. Eurobarometrul publicat la începutul acestui an arată că 34% din români consideră că există suficiente investigaţii de succes în materia infracţiunilor de corupţie în comparaţie cu media europeană care este de 26%. Totodată, România are cea mai mare creştere din România la acest indicator în raport cu 2011, ceea ce demonstrează că publicul percepe şi apreciază activitatea DNA în acest domeniu. Această încredere în eficienţa sistemului este resimţită şi în activitatea de zi cu zi a procurorilor DNA în care vedem din ce în ce mai multe persoane care denunţă fapte de corupţie despre care au cunoştinţă', a afirmat Kovesi la conferinţa regională anticorupţie.

Ea a subliniat că înfăptuirea actului de justiţie începe să depăşească graniţele naţionale şi este firesc să se încerce cunoaşterea experienţei dobândite de statele membre în anumite domenii ale vieţii sociale şi justiţie şi să se întărească capacitatea de intervenţie a instituţiilor statului.

Potrivit şefului DNA, caracterul eficient şi obiectiv al anchetelor efectuate de procurorii anticorupţie a fost remarcat atât în rapoartele MCV, cât şi în Raportul anticorupţie al UE în care DNA este prezentată ca unul dintre cele cinci exemple de bune practici la nivelul întregii Uniuni.

Vești de la Palatul Buckingham. Decizia luată de Regele Charles

Profeția lui Elon Musk: „A mai rămas doar un an”

Kovesi a reiterat faptul că pentru a realiza scopul legii penale este esenţial ca infractorii să nu beneficieze de profiturile obţinute, iar confiscarea acestor sume ar completa rolul sancţionator al pedepsei.

Ea a invocat un studiu realizat într-un stat european care a precizat că infractorii acceptă mai uşor petrecerea unui interval în închisoare decât pierderea bunurilor dobândite.

'O realizare importantă a procurorilor DNA este reprezentată de faptul că în 2013 au dispus măsuri asiguratorii asupra unor bunuri în valoare de 350 milioane euro, bani cu care s-ar putea asigura de exemplu un sfert din întregul buget al Ministerului Sănătăţii în măsura în care ar fi recuperaţi efectiv. (...) Pentru combaterea corupţiei eficiente la nivel înalt considerăm că este necesară o abordare strategică în care instrumentele represive să se combine cu cele preventive', a mai spus procurorul-şef.

Kovesi a mai precizat că analizarea tipologiilor de comitere a faptelor pentru care deja există hotărâri de condamnare definitivă duce la reformarea instituţiilor, a cadrului de funcţionare şi organizare al acestora, precum şi a procedurilor utilizate pentru a elimina cât mai mult subiectivismul funcţionarilor.

La finalul intervenţiei, ea a mulţumit ambasadorului Marii Britanii, Martin Harris, aflat la final de mandat, pentru susţinerea constantă şi implicare activă în proiecte de dezvoltare şi întărire a instituţiilor anticorupţie.