Jumătate dintre elevii din oraşe aruncă mâncarea la gunoi sau o calcă în picioare în jocurile din pauze, în timp ce majoritatea elevilor de la ţară o o consumă.
Programul "Cornul şi laptele" aduce pierderi de milioane de euro la bugetul statului, deoarece o mare parte a alimentelor ajunge fie la coşul de gunoi, fie în frigiderele profesorilor. Cu toate acestea, cornul şi laptele a fost introdus în urmă cu doi ani şi pentru clasele V-VIII. Cu ceva mai mult succes a fost adăugat în pacheţelul elevilor şi câte un măr.
Un studiu realizat anul trecut de către Fundaţia pentru Recuperare, Integrare şi Promovare Socială a scos la iveală faptul că jumătate dintre elevii de la oraşe aruncă alimentele primite, în timp ce în mediul rural 90% dintre elevi chiar mănâncă laptele şi cornul primite la şcoală.
În mediul rural, cornul şi laptele primite reprezintă o sursă importantă de hrană chiar şi pentru familiile elevilor, se arată în studiu. Este vorba, în special, de copiii de etnie romă, care vin la şcoală motivaţi de această gustare. La oraş alimentele sunt irostie cu uşurinţă
Ne puteți urmări și pe Google News
Dacă în mediu rural cornul şi laptele sunt consumate într-o proporţie mare, la oraş situaţia nu stă la fel de bine. De fapt, aici sunt irosite cele mai multe alimente: numai jumătate dintre elevi mănâncă ceea ce primesc la şcoală. Micuţii nu neagă, ba chiar se amuză de câte întrebuinţări îi găsesc batonului de pâine. "Înainte ne băteam cu pâine în fiecare pauză, până ne-a prins doamna şi ne-a certat. Ce nu mănânc duc acasă, dar, de multe ori, le las în bancă", e cinstită Maria, elevă în clasa a doua.
Deşi se plâng că au fost însărcinaţi cu distribuirea pachetelor, atunci când micuţii le refuză , profesorii şi femeile de serviciu nu se dau în lături de la a colecta cutiile de lapte şi batoanele. "Decât să le arunc mai bine le duc acasă, la copii", se apără Veronica C., o învăţătoare din Capitală. Soluţia, crede Mihaela Gună, ar fi ca fiecare şcoală să decidă, în baza unui buget stabilit, ce produse vor da elevilor. Varianta servirii unei mese calde ar putea reduce pierderile inutile. "Decât să arunc batoanele şi cutiile de lapte pe care le lasă elevii în bănci, mai bine le duc acasă, la copii." Veronica C., învăţătoare la o şcoală din Capitală
Alternativă: o masă caldă
La începutul acestui an, mai mulţi deputaţi PDL au propus înlocuirea laptelui şi a cornului cu o masă caldă, care ar urma să fie servită numai copiilor care vin la cursuri. Costurile noului program vor fi suportate de Guvern, din bugetul de stat, dar şi de autorităţile locale prin bugetele proprii, din donaţii sau sponsorizări. "Ar fi extraordinar să se dea un prânz complet", e de părere Violeta Dascălu, directoarea unei şcoli din cartierul bucureştean Pantelimon. Totuşi, un astfel de demers ridică probleme suplimentare. "Nu poţi da mese calde fără anumite condiţii de servire, care lipsesc în foarte multe şcoli", spune Mihaela Gună, reprezentant al părinţilor.
Recomandările noastre
