Evenimentul Zilei > Social > La Curtea de Argeş: Întoarcerea acasă a Sfintei Mucenițe Filofteia
La Curtea de Argeş: Întoarcerea acasă a Sfintei Mucenițe Filofteia

La Curtea de Argeş: Întoarcerea acasă a Sfintei Mucenițe Filofteia

Spre sfârşitul secolului al XIX-lea, Regele Carol I a hotărât ca biserica episcopală de la Curtea de Argeş să fie restaurată şi adusă la forma în care arată astăzi.

Tot atunci a pus să fie amenajat un parc în incintă şi în spatele palatului jumătate regal – jumătate chiriarhal, construit în stil german între anii 1886 şi 1890 şi folosit ca reşedinţă regală pentru perechea de monarhi români. Cele două aripi ale clădirii erau şi sunt legate printr-un coridor la mijlocul căruia se află intrarea în paraclisul cu moaştele Sfintei Muceniţe Filofteia.

Venisem de mai multe ori, încă din copilărie, la mânăstirea lui Neagoe Basarab, fără să bănuiesc că în spatele acelui palat există un parc de peste zece hectare cu arbori deşi, înalţi şi cu hăţişuri vegetale, înconjurat de un zid gros de cărămidă care făcea ca ultimele blocuri de locuinţe din oraş, aflate la câteva sute de metri, să pară aşezate pe un alt tărâm. Am descoperit vasta grădină din incinta mânăstirii abia în noiembrie 1985, cu prilejul instalării Preasfinţitului Calinic Argatu ca arhiereu-vicar al Eparhiei Râmnicului şi Argeşului, cu reşedinţa la Curtea de Argeş.

După moartea Regelui Carol I, în 1914, Regina Elisabeta şi-a petrecut aici ultimii doi ani de viaţă. Întrucât avea dureri la picioare, în latura regală a reşedinţei a fost instalat unul din primele ascensoare din România, produs de firma Stiegler. Cabina sa era foarte încăpătoare, făcută din lemn de cireş, cu geamuri de cristal şi o canapea în formă de potcoavă, îmbrăcată în catifea de culoarea zmeurei. Urcam de plăcere cu acest lift semeţ şi domol, gândindu-mă că îl folosise şi împăratul Wilhelm al II-lea al Germaniei, în ziua de 21 septembrie sau în noaptea de 21/22 septembrie 1917, petrecute la Curtea de Argeş, unde venise cu trenul imperial să depună flori pe mormântul lui Carol I şi al Elisabetei din biserica episcopală, aşteptat la intrare de Alexandru Tzigara-Samurcaş. Acesta a povestit ulterior, fapt consemnat, la rândul său, în jurnal şi de Alexandru Marghiloman, că Wilhelm al II-lea a fost încântat de Curtea de Argeş, de aerul, liniştea şi priveliştile sale, neprecupeţindu-şi laudele, însă nu l-a interesat să vadă cum arată Bucureştiul, preferând să doarmă în trenul imperial în triajul Gării de Nord.

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE

Publicat in categoriile: Social
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: