Conform sursei citate, Milan Kundera, care în 1950 avea 21 de ani, s-a prezentat la Departamentul de poliţie secretă pentru a denunţa o studentă care urma să se întâlnească, în timpul zilei respective, cu un anumit Miroslav Dvorácek. Acesta din urmă dezertase din serviciul militar şi se refugiase în Germania, de unde intrase ilegal în Cehoslovacia. A fost arestat la locul întâlnirii şi condamnat la 22 de ani de închisoare.

Adam Hradilek, autorul articolului din Respekt, lucrează la Institutul de studiere a regimurilor totalitare. Acesta a descoperit din întâmplare numele lui Kundera în timp ce răsfoia arhivele legate de declaraţia tinerei care avea o întâlnire stabilită cu Dvorácek.

Implicat în Primăvara de la Praga

Kundera, împreună cu alţi artişti şi scriitori cehi printre care şi Václav Havel, a fost implicat, în 1968, în mişcarea de emancipare politică cunoscută ca Primăvara de la Praga, o perioadă în care un regim democratic a fost strivit de intervenţia armatei sovietice şi aliaţilor ei care au participat la invadarea Cehoslovaciei, dintre care au lipsit doar România şi Albania.

În primul său roman, Gluma, parcă presimţind viitoarea invazie sovietică, Kundera scrisese o satiră la adresa totalitarismului din era comunistă. Din acest motiv i-a fost ridicat dreptul de semnatură şi au urmat represaliile. Noile autorităţi cehe pro-sovietice l-au exclus de la Catedra de literatură universală pe care o ocupa la Academia de Film şi i-au eliminat cărţile din toate bibliotecile Cehoslovaciei.

Milan Kundera a emigrat în Franţa, în 1975, şi a devenit cetăţean francez în 1981, clădindu-şi o reputaţie literară internaţională. A scris în limba cehă şi în franceză şi printre cele mai cunoscute lucrări ale sale se numără "Gluma", "Ridicole iubiri", "Insuportabila uşurătate a fiinţei", "Valsul de adio", "Cartea râsului şi a uitării" şi "Lentoarea".

Milan Kundera refuză de ani de zile orice interviu cu presa şi îşi vizitează ţara din când în când.