La sfârșitul anului trecut, Laura Codruța Kovesi a făcut o plângere către CEDO în care contesta modul în care a fost revocată din funcția de procuror-șef al DNA. În luna ianuarie, judecătorii CEDO au transmis 4 întrebări în cauza Kovesi vs România, pentru a stabili dacă șefă a DNA a avut un proces echitabil în ceea ce privește revocarea sa din funcție.

Cele patru întrebări au fost făcute publice, luni, pe site-ul instituției, scrie Știrileprotv.

1 - Este articolul 6 paragraful 1 din Convenție (n.red. – Dreptul la un proces echitabil) aplicabil din perspectivă civilă în prezentul caz?

2 - Dacă da, a avut petentul acces la justiție pentru a stabili în ce măsură au fost respectate drepturile și obligațiile sale civile în legătură cu demiterea ei din funcția de șef DNA, în acord cu articolul 6 paragraful 1 din Convenție?

3 - Conform acuzațiilor reclamantei, care susține că demiterea ei a fost rezultatul punctelor de vedere exprimate public din punct de vedere profesional, a existat vreo încălcare a dreptului ei la liberă exprimare, în acord cu prevederile Articolului 10 paragraful 1 din Convenție? Dacă da, această interferență este reglementată în lege și în acord cu termenii Articolului 10 paragraful 2?

4 - A avut reclamanta la dispoziție acces la o cale de atac internă pentru a rezolva problemele prezentate în contestație, așa cum prevede Articolul 13 din Convenție? (n. red. – Dreptul la un remediu efectiv).

Confrom G4media.ro, prima întrebare adresată este crucială deoarece, articolul 6 are două componente, civilă și penală, și, de principiu, spețele privind funcția publică nu intră în sfera dreptului la un proces echitabil.

În urmă cu aproximativ 2 săptămâni, acţiunea prin care fosta şefă DNA Laura Codruţa Kovesi a atacat la CEDO decizia de revocare din funcţie a fost admisă, urmând să înceapă judecata pe fond.

Reamintim că Laura Codruţa Kovesi a atacat, în decembrie 2018, la CEDO decizia de revocare din funcţia de şef al DNA, susţinând că nu a avut calitatea de parte în conflictul constituţional soluţionat la CCR, că instanţa constituţională a hotărât revocarea sa, dar că nu a fost citată, nici n-a avut posibilitatea de a se apăra.

Kovesi mai susține că decizia CCR nu a putut fi contestată şi că, în consecinţă, nu i-au fost respectate garanţiile unui proces echitabil.

Pe 9 iulie anul trecut, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de revocare a şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, după ce a fost obligat în acest sens de Curtea Constituţională.