La reuniunea extraordinară a Consiliului European, președintele Klaus Iohannis a declarat că, în ceea ce priveşte certificatele de vaccinare, este nevoie de o abordare coordonată și unitară la nivel european.
Klaus Iohannis şi certificatele de vaccinare. Reacția de la reuniunea Consiliului European. De asemenea, în videoconferinţa organizată pentru reuniunea extraordinară a Consiliului European (25-26 februarie), şeful statului a mai susținut că certificatul de vaccinare ar trebui utilizat pentru scopuri medicale.
Amintim că joi, la finalul summit-ului virtual al liderilor UE, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a declarat că s-a ajuns la o înțelegere în privința certificatelor de vaccinare. Austria, Grecia, Italia, Spania și Bulgaria au fost ţările are au pledat intens pentru ideea unui pașaport de vaccinare, mai ales pentru a sprijini turismul.
Anunţul istoric despre certificatul digital de vaccinare
„Toată lumea a fost de acord că avem nevoie de un certificat digital de vaccinare. Probabil vor fi disponibile înaintea verii”, a declarat Merkel. Totodată, cancelarul Germaniei a completat că executivul european va avea nevoie de aproape 3 luni pentru a crea baza tehnică necesară certificatelor de vaccinare.
Liderii UE au discutat joi despre necesitatea realizării pașapoartelor de vaccinare pentru cetățenii statelor membre. S-a ajuns la această discuție în contextul celei despre necesitatea circulației libere pentru persoanele care s-au imunizat. Înaintea reuniunii Consililui Europei, cancelarul austriac Sebastian Kurz a avertizat că în cazul în care nu se ajungea la o înțelegere, Austria și alte state urmau să impună separat pașapoartele de vaccinare.
Liderii țărilor Uniunii Europene stabiliseră în ianuarie să menţină deschise frontierele pentru călătorii esenţiale. Președintele Consiliului European, Charles Michel, declarat la acea vreme că certificatele de vaccinare vor avea doar rol medical.
Merită amintit că nici Organizaţia Mondială a Sănătății (OMS) nu a recomandat introducerea pașapoartelor de vaccinare. OMS lansa mesajul în contextul în care nu este clar dacă vaccinarea va opri răspândirea coronavirusului şi nici cât durează imunitatea. Mai mult, nu este clar cât timp sunt imune persoanele care s-au vindecat de Covid-19.
Semne de întrebare despre certificatele de vaccinare
La fel de neclar este şi dacă acele persoane ar trebui să primească vreun certificat. Mai trebuie spus că în contextul acestei discuții, unele persoane au contraindicații privind vaccinarea.
În Marea Britanie există semnale cu privire la riscul discriminării. „Dacă unele persoane nu au acces la teste ori la vaccinuri Covid-19, dacă nu le pot plăti, nu îşi vor putea demonstra statutul medical, iar drepturile le-ar fi restrânse”, a declarat Ana Beduschi, profesor de Drept la Universitatea britanică Exeter.
Dezbaterea despre funcţia certificatelor de vaccinare a apărut după ce unele ţări şi companii aeriene au pledat pentru facilitarea circulației persoanelor vaccinate.
Totuşi, introducerea unui certificat de vaccinare pentru călătorii riscă să fie contestată la instanţe judiciare naționale, la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene sau la instanțe internaţionale. Se poate ajunge inclusiv la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
La rândul său, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a atenţionat ţările care vor instituirea circulaţiei pe bază de certificate de vaccinare pentru relansarea turismului. Acesta a subliniat că este necesar un cadru comun de reglementare care să respecte drepturile individuale şi să evite discriminarea.
Klaus Iohannis şi certificatele de vaccinare
Klaus Iohannis a fost vaccinat împotriva Covid-19
„Unul dintre principalele subiecte abordate s-a referit la coordonarea Uniunii Europene (UE) în contextul pandemiei de COVID-19 și acțiunea în domeniul sănătății, cu accent pe lecțiile învățate din criza curentă, consolidarea rezilienței UE în domeniul sănătății și al managementului crizelor, în perspectiva creării unei Uniuni a Sănătății, precum și aspecte privind cooperarea internațională în domeniu.
Liderii europeni au discutat, de asemenea, aspecte legate de securitate și apărare, cu accent pe cooperarea în domeniu la nivel UE și complementaritatea cu demersurile de la nivel internațional, precum și aspecte privind Vecinătatea Sudică a Uniunii.
Cu privire la coordonarea la nivelul UE în gestionarea pandemiei de COVID-19 și consolidarea rezilienței Uniunii în domeniul sănătății, șefii de stat și de guvern au abordat atât aspecte legate de vaccinare, cât și elemente privind măsurile la frontierele interne și externe ale Uniunii Europene.
Lecțiile învățate din pandemie la nivelul UE
În declarația adoptată în cadrul reuniunii, liderii au subliniat importanța derulării, în bune condiții, a campaniilor de vaccinare de la nivel național, precum și a menținerii integrității Pieței Interne a Uniunii. O atenție deosebită a fost acordată aspectelor legate de consolidarea capacității de identificare a noilor variante ale virusului și adaptarea, în consecință, a vaccinurilor. De asemenea, șefii de stat și de guvern au avut un schimb de opinii pornind de la situația actuală și de la lecțiile învățate din pandemie pentru consolidarea rezilienței UE în domeniu, în baza propunerilor recente ale Comisiei Europene privind Uniunea Sănătății și strategia farmaceutică.
În intervenția pe care a avut-o, Președintele României a făcut referire la concluziile care se desprind ca urmare a procesului de gestionare a pandemiei de COVID-19 de la debutul acesteia, în urmă cu un an și până în prezent. În acest context, Președintele Klaus Iohannis a apreciat eforturile Comisiei Europene pentru gestionarea pandemiei, în ceea ce privește achiziționarea și distribuția vaccinurilor, de a asigura funcționarea Pieței Interne a Uniunii, de a prezenta inițiative menite să consolideze reziliența UE în domeniu, precum cea recentă privind Incubatorul HERA - anticipând împreună amenințarea variantelor de COVID-19.
Legat de procesul de vaccinare, Președintele României a subliniat că, în ciuda unor întârzieri în livrarea vaccinurilor și a unor ritmuri diferite în statele membre, evoluțiile sunt pozitive la nivel european, vaccinarea desfășurându-se conform planificării.
Klaus Iohannis: Certificatul de vaccinare ar trebui utilizat pentru scopuri medicale
Pe de altă parte, Președintele Klaus Iohannis a semnalat faptul că, la nivelul UE, nu s-a reușit implementarea unei abordări comune în ceea ce privește unele măsuri luate în pandemie, precum restricțiile impuse, care diferă semnificativ de la un stat membru la altul, în ceea ce privește controlul frontierelor sau asigurarea liberei circulații a mărfurilor și persoanelor.
Referitor la certificatele de vaccinare, Președintele României s-a pronunțat pentru o abordare coordonată și unitară la nivel european, susținând că certificatul de vaccinare ar trebui utilizat pentru scopuri medicale, iar procesul de identificare a elementelor tehnice pe care să le conțină un certificat la nivel european va trebui să continue.
Președintele Klaus Iohannis s-a pronunțat pentru operaționalizarea cât mai rapidă a mecanismului european de donare a vaccinurilor pentru sprijinirea statelor terțe. În acest sens, Președintele României s-a referit la sprijinul anunțat de țara noastră pentru Republica Moldova, respectiv donarea a 200.000 de doze de vaccin, menționând că la nivel național a fost adoptată legislația prin care vor fi donate, într-o primă etapă, peste 20.000 de doze către statul vecin.
Președintele Klaus Iohannis a accentuat faptul că, în cazul unor eventuale viitoare crize similare, sunt foarte importante lecțiile învățate din actuala pandemie, astfel încât trebuie valorificată foarte bine experiența dobândită în această perioadă. Ținând cont de faptul că pandemia este globală, în timp ce competențele în domeniul sănătății sunt naționale, Președintele României a susținut necesitatea îmbunătățirii arhitecturii europene în domeniu cu scopul de a contribui la consolidarea Uniunii Europene. În acest context, Președintele Klaus Iohannis a pledat pentru îmbunătățirea structurilor și mecanismelor existente pentru o mai bună protecție, prevenire, pregătire și răspuns la nivelul UE în cazul unor pericole care vizează sănătatea umană.
Securitatea și apărarea UE, un alt subiect important
Un alt subiect abordat în cadrul discuțiilor a fost cel legat de securitatea și apărarea UE, într-un context particular, marcat de evoluții semnificative la nivel european și global, între care schimbarea Administrației de la Washington, finalizarea procesului de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană, lansarea unor procese interne de reflecție strategică privind Politica de securitate și apărare comună.
În Declarația adoptată, liderii europeni au reafirmat angajamentul UE de a coopera îndeaproape cu NATO, precum și de a întări parteneriatele cu ONU și parteneri regionali cheie. Un accent deosebit a fost plasat pe importanța întăririi cooperării transatlantice în baza unei agende consistente și ambițioase.
Referitor la acest subiect, Președintele României a accentuat faptul că țara noastră rămâne angajată în eforturile Uniunii în domeniul securității și apărării, pentru promovarea intereselor și valorilor UE, precum și pentru consolidarea capacității sale de gestionare a amenințărilor și provocărilor la adresa securității.
Președintele Klaus Iohannis a evidențiat faptul că România susține implementarea inițiativelor Uniunii în domeniul apărării și securității, asigurându-se, în același timp, deplina complementaritate cu NATO, care rămâne fundamentul apărării colective pentru acele state care sunt membre ale Alianței.
Parteneriatul între UE și NATO, din nou în prim-plan
Președintele României a exprimat sprijinul ferm pentru consolidarea dialogului politic și pentru dezvoltarea parteneriatului strategic între UE și NATO, accentuând că relația transatlantică este esențială pentru securitatea Uniunii.
În ceea ce privește procesul de reflecție privind Busola strategică, Președintele Klaus Iohannis a menționat că acesta constituie o oportunitate pentru definirea și consolidarea eforturilor Uniunii în domeniul securității și apărării.
Președintele României a susținut că, în cadrul viitoarei Conferințe despre viitorul UE, ar trebui identificate căile prin care Uniunea poate să devină mai puternică, inclusiv pe plan global. Din acest punct de vedere, Președintele Klaus Iohannis a menționat nevoia ca Uniunea să dețină, pe lângă o economie puternică, și o politică de securitate și apărare, precum și o politică externă puternice. În acest context, Președintele României a subliniat că elementul esențial al acțiunii Uniunii trebuie să fie unitatea UE, ca sursă a forței acesteia, atât pe plan intern, cât și extern.
Referitor la Vecinătatea Sudică, liderii europeni au avut un schimb de opinii cu privire la recenta comunicare a Comisiei Europene privind „O nouă agendă pentru Mediterana”, care reclamă un parteneriat reînnoit cu statele din Vecinătatea Sudică și răspunde obiectivului strategic de a asigura o vecinătate stabilă, sigură, democratică și prosperă a Uniunii”, se arată în comunicatul de presă postat pe presidency.ro.