Scenariul conform căruia Klaus Iohannis ar putea prelua, din vară, portofoliul de președinte al Consiliului European, devine, pe zi ce trece, tot mai greu de crezut. Nici măcar autorii, liberalii care l-au lansat în urmă cu trei zile, nu mai sunt convinși că s-ar putea întâmpla.

Klaus Iohannis are șanse mici să ocupe o funcție în structurile de conducere ale Uniunii Europene. Scenariul a fost lansat în urmă cu trei zile dar, ca orice minune, s-a stins rapid. Un purtător de cuvânt al președintelui Klaus Iohannis a refuzat că comenteze, pentru Bloomberg, subiectul. Iar din acel moment, chiar și liberalii, care l-au lansat, pe surse, au devenit din ce în ce mai puțin convinși de viabilitatea sa.

Klaus Iohannis are șanse mici la o funcție europeană

Ipoteza ca președintele să ocupe o funcție la Bruxelles, la conducerea Consiliului European trebuie analizată. Un astfel de scenariu trebuie privit din afara scenei politice interne. La București, dacă avem în vedere declarațiile politicienilor români, orice este posibi. Doar că aceștia văd lucrurile dintr-o perspectivă îngustă, a lor.

Or, lucruile trebuie analizate în contextul european. privit și din perspectiva celorlalți. Negocierile se poartă la Bruxelles, între marile familii politice, așa cum se întâmplă în fiecare an electoral. Posturile importante din instituțiile europene sunt împărțite în funcție de interesele statelor membre și de influența lor.

Conform unor surse din ministerul de externe al Belgiei, țara care deține președinția rotativă a UE, Klaus Iohannis nu intră în nici o combinație de negociere.

Principalele funcții de la Bruxelles

La nivelul Uniunii Europene, există cinci funcții importante care sunt negociate politicienii statelor membre:

• Președinte al Consiliului European, deținută de Charles Michel;
• Președintele Comisiei Europene deținută de Ursula von der Leyen;
• Președintele Parlamentului European, deținută de Roberta Metsola;
• Înaltul Reprezentant pentru Politică Externă, deținută de Josep Borell;
• Președintele Băncii Centrale Europene deținută de Christine Lagarde.

Pe lângă aceste cinci funcții mai există și cele de comisar european, câte una pentru fiecare stat membru. Aici ar trebui spus că președintele Comisiei Europene și înaltul Reprezentant pentru Politică Externă sunt parte a corpului de comisari, în număr de 27.

Klaus Iohannis și culisele luptei pentru putere

Negocierile pentru funcțiile importante din Uniunea Europeană se poartă în culise. Din când în când mai răzbat unele informații sau speculații cu provire la potențialii candidați. Așa cum este în prezent Klaus Iohannis. Discuțiile se poartă între reprezentanții guvernelor, în număr de 27, dar și cu grupurile din Parlamentul European.

Deși eurodeputații reprezintă propriile state, Parlamentul European s-a afirmat ca un autentic for legislativ, având legitimitatea acordată de alegeri. Instituția are puteri într-o serie de domenii cheie, precum aprobarea bugetului european. De asemenea, Parlamentul votează componența Comisiei Europene. În plus, aprobă orice extindere a Uniunii, cu un nou membru.

Parlamentul, dominat de creștin-democrații (PPE) și socialiștii, a reușit să impună, în ultima vreme, proprii candidați la funcția de Președinte al Comisiei. Aceasta, indiferent de dorința statelor membre. Prioritate are candidatul grupului care obține cele mai multe mandate. În concluzie, Comisia Europeană depinde de Parlament.

Iar alegerea Comisarilor și repartizarea portofoliilor este apanajul exclusiv al Președintelui Comisiei. Propunerile vin de la statele membre, dar Parlamentul are un cuvânt de spus.

Ce se va întâmpla după europarlamentare

Principalele funcții importante din instituțiile europene , vizate de Klaus Iohannis, sunt negociate la „pachet”, iar nu fiecare separat. Așa se va întâmpla, cel mai probabil și după alegerile din vară. La negociere se analizează mai multe grile de repartizare care țin cont de tot felul de indicatori:

• grupuri politice (PPE, socialiști și liberali în primul rând);
• repartizare geografică, nord-sud, est-vest;
• gen ( trei femei conduc Comisia Europeană, Parlamentul UE și Banca Centrală: Ursula von der Leyen, Roberta Metsola și Christine Lagarde).

Dezavantajele lui Iohannis

Klaus Iohannis nu a arătat că ar dispune de sprijin instituțional sau politic pentru vreuna din aceste funcții. Există posibilitatea ca șeful statului român să fie inclus în negocieri. Însă depinde de mulți factori ce trebuie bifați. Iar fără un sprijin solid va fi foarte dificil.

Klaus Iohannis este un bărbat, politician al grupului creștin-democrat, PPE, formațiune suprareprezentată în toate instituțiile. Este est-european, iar statele estice au mai avut un președinte al Consiliului European, pe Donald Tusk. În plus, nu este vorbitor de franceză, ceea ce-l face inacceptabil pentru Emmanuel Macron.

Totodată, Klaus Iohannis, ca politician, este total necunoscut la nivelul Europei. Iar Uniunea trebuie să se bazeze pe lideri carismatici, transparenți, simpratizați de public, conform g4media.ro.