Klaus Iohannis, prezent la evenimentul World Leaders Forum: „Perspectiva României asupra războiului împotriva Ucrainei şi impactul acestuia asupra securităţii la Marea Neagră”, a ținut o alocuțiune prinvind războiul din Ucraina.

„Rusia s-a aşteptat la o comunitate internaţională slabă atunci când a atacat Ucraina, dar a calculat greşit”, a afirmat preşedintele Klaus Iohannis. Evenimentul s-a desfășurat la Universitatea Columbia din New York.

Klaus Iohannis: „Rusia s-a aşteptat la o comunitate internaţională slabă”

În câteva rânduri, șeful statului a subliniat că administrația de la Kremlin a subestimat puterea de răspuns a Ucrainei în fața agresorului rus. Totodată, Iohannis a amintit și de atacul asupra Georgiei din 2008.

„Rusia s-a aşteptat la o comunitate internaţională slabă şi la o Ucraină care se conformează. Dar, prin ameninţările cu utilizarea forţei şi apoi folosirea acesteia, a obţinut exact opusul. Rusia a calculat greşit şi a subestimat răspunsul nostru, ca o comunitate de valori şi securitate, şi a calculat greşit răspunsul Ucrainei.

A murit "bucătăreasa națională". Își pierduse cele două fiice într-un singur an

Proverb rusesc: Rudele și președinții nu ți-i alegi. Val de glume după victoria lui Călin Georgescu

A început încă din 2008, atunci când Rusia a atacat Georgia. A continuat în 2014, când aşa-numiţii 'mici omuleţi verzi' au ocupat ilegal Crimeea. Şi apoi a continuat în Donbas. România, fiind foarte aproape de toate aceste conflicte, a tot semnalat consecvent că este în curs o astfel de escaladare foarte brutală şi periculoasă, şi, din păcate, am avut dreptate", a susţinut Iohannis.

Alocuțiunea președintelui Klaus Iohannis a continuat cu blamarea președintelui rus. În special pentru încălcarea acordurilor internaționale, mai cu seamă cel de la Minsk. În pofida negocierilor diplomatice, între „Vestul colectiv” și Federația Rusă, Moscova a decis să dea curs „Operațiunii Speciale de Eliberare” începută la 24 februarie 2022.

„Au fost sute de ore de negocieri”

„ În acea perioadă, Rusia a susţinut că întreaga comunitate internaţională, în special ceea ce aceasta numeşte 'Vestul colectiv', nu a dorit să intre în dialog şi să identifice soluţii la problemele existente - create chiar de Rusia - în Ucraina. Acest fapt nu a fost, desigur, adevărat. Comunitatea internaţională, inclusiv Ucraina, chiar s-a angajat în dialog cu Rusia.

Au fost sute de ore de negociere care s-au derulat în cadrul oferit de Acordurile de la Minsk. Şi a fost chiar Rusia cea care a încălcat grosier aceste acorduri. Înainte de invazia din 2022, atât NATO, cât şi SUA au înaintat propuneri de discuţii cu Rusia. Dar Rusia le-a respins", a spus Klaus Iohannis.

Primul om în stat a reiterat poziția României în privința conflictelor înghețate din bazinul Mării Negre extinse. În acest sens, Iohannis a precizat că absența războiului nu înseamnă pace.

„Aşa cum am spus de multe ori, războiul împotriva Ucrainei ne-a învăţat că, în astfel de conjuncturi, absenţa războiului nu înseamnă pace", a completat Iohannis.

Klaus Iohannis: „Occidentul și-a redus dependența energetică față de Rusia”

Folosind o retorică ușor ironică, liderul de la Cotroceni a evidențiat și reculul generat de agresiunea rusă. Astfel, cei doi vecini ai României, Republica Moldova și Ucraina au primit statutul de țări candidate. Iar, Occidentul, cu mici excepții, și-a redus dependența energetică de Rusia. Ba mai mult, Finlanda a devenit membru NATO și Ucraina este cu un pas în cadrul blocului politico-militar. „Ucraina însăşi este acum mai aproape, din punct de vedere politic şi practic, de Alianţă", a completat preşedintele.

Totodată, războiul din Ucraina a creat premisele unei alianțe mult mai securizate în materie de apărare. Zona Flancului estic și bazinul Mării Negre "a fost consfinţită irevocabil ca regiune de importanţă strategică pentru securitatea euroatlantică, toată lumea înţelegând că ceea ce se întâmplă în Marea Neagră nu rămâne doar în Marea Neagră", a adăugat Klaus Iohannis.

„NATO este la cel mai înalt nivel de siguranță din istorie”

„ România, ca partener strategic al SUA şi aliat NATO, este acum la cel mai înalt nivel de siguranţă din istoria sa recentă. Avem acum o abordare mai coerentă şi axată pe mai multe domenii în ceea ce priveşte apărarea pe Flancul Estic.

Am adoptat măsuri concrete pentru a intensifica cooperarea cu alţi aliaţi la Marea Neagră, mai ales cu Statele Unite ale Americii. Aşteptăm, în acelaşi timp, cu interes implementarea recent adoptatei Strategii a SUA pentru regiunea Mării Negre, la care România a avut o contribuţie consistentă", a mai spus preşedintele României.

Totodată, Iohannis a subliniat și sprijinul pe care țara noastră l-a acordat Republicii Moldova. „O Republică Moldova stabilă şi sigură are o importanţă esenţială pentru comunitatea noastră de valori. Modul de ieşire din acest război şi de îndreptare către pace va reprezenta un nou test pentru comunitatea internaţională", a afirmat Iohannis.

Nu în ultimul rând, şeful statului a subliniat că „pentru securitatea noastră, a tuturor, Ucraina trebuie să câştige. Nu poate exista pace fără a garanta pe deplin şi a restaura independenţa, integritatea teritorială şi suveranitatea depline ale Ucrainei", potrivti presidency.ro.