Angajați.Sursa foto: Dreamstime Klaus Iohannis a promulgat legea austerității, așa cum sunt cunoscute măsurile fiscal-bugetare pe care și-a asumat răspunderea Marcel Ciolacu, Actul normativ merge la Monitorul Oficial, pentru a fi promulgat și va intra în vigoare.
Klaus Iohannis și-a pus semnătura pe legea austerității, pe care și-a asumat răspunderea, în Parlament, Marcel Ciolacu. Administrația prezidențială a confirmat că preşedintele a semnat, joi, decretul pentru promulgarea legii. Actul normativ a trecut controlul de constituționalitate și urmează să fie publicat în Monitorul Oficial.
Legea austerității, promulgată de Klaus Iohannis ar urma să reducă „risipa bugetară”, susținea Marcel Ciolacu. Pe 26 septembrie, Guvernul şi-a angajat răspunderea pe acest pachet de măsuri fiscal-bugetare. La momentul în care și-a asumat răspunderea pe acest proiect, premierul a afirmat că va pune punct modului în care „cei puternici şi cu foarte mulţi bani se credeau de neatins”.
„Vă spun cu toată responsabilitatea: de astăzi, s-a terminat cu dubla măsură! S-a terminat cu privilegiile la stat! S-a terminat cu excepţiile peste excepţii din mediul privat! Şi mai ales - s-a terminat cu banii făcuţi uşor din evaziune fiscală! La fel ca toţi românii, şi eu m-am săturat de ipocrizie. M-am săturat să aud că dacă nu ai privilegii, dacă nu eşti şef la stat, atunci nu mai poţi munci. Sau că, dacă nu ai ajutoare de stat, subvenţii ori facilităţi fiscale, atunci dai faliment sau ai voie să încalci legea”, spunea Marcel Ciolacu.
Ne puteți urmări și pe Google News
Pe 29 septembrie, USR, Forţa Dreptei şi doi parlamentari ai PNL au semnat sesizarea la CCR cu privire la legea austerității pe care și-a asumat răspunderea guvernul Ciolacu. CCR au respins, pe 18 octombrie, ca neîntemeiată, sesizarea formulată, astfel că legea a intrat la promulgare.
Klaus Iohannis și Marcel Ciolacu. Sursa foto: Inquam Photos / George Calin
Klaus Iohannis a promulgat legea austerității
În realitate, legea austerității promulgată de Klaus Iohannis introduce noi taxe și restricții financiare pentru companiile și angajații din privat. De asemenea propune noi impozite menite să atragă bani la bugetul aflat în deficit. Măsurile menite să reducă risipa din instituțiile publice sunt puține și destul de timide. Mai mult prin această lege, Guvernul nu se atinge de autoritățile locale, pe care se bazează pentru viitoarele campanii electorale de anul viitor.
Primăriile și consiliile județene sunt ocolite cu grijă de măsurile de austeritate promulgate de Klaus Iohannis, sub pretextul autonomiei locale. Nici PSD, nici PNL și nici UDMR nu vor să-și atragă antipatia primarilor și președinților de consilii județene sau a funcționarilor din aceste instituții. Ei reprezintă adevărata coloană vertebrală a mașinăriilor electorale pe care se vor baza anul viitor. Iar interesul este să li se păstreze privilegiile și beneficiile.
Autoritățile locale, coloana vertebrală a mașinăriilor electorale
De altfel, la începutul acestui an a intrat în vigoare o nouă majorare salarială pentru aleșii locali, primari și președinți de consilii județene. Și această lege a fost promulgată fără ezitare de Klaus Iohannis.
După aleșii locali au urmat alte majorări de salarii și beneficii pentru lucrătorii din autoritățile locale. Aceștia își primesc salariile în funcție de voința primarilor/președinților de consilii județene. Ei au fost scoși din legea salarizării. Astfel, s-a ajuns în situația în care salariile plătite la o primărie de comună sunt similare cu cele dintr-un minister.
Marcel Ciolacu și ceilalți politicieni PSD și PNL acuză lefurile nejustificate ale bugetarilor din sistemul central. Este doar o retorică populistă menită să abată atenția de la angajații autorităților locale. Pentru partide este un subiect delicat, dat fiind că urmează mai multe rânduri de alegeri.
Recomandările noastre
