Majoritatea românilor sunt favorabili unei relaţii instituţionale calme între preşedinte şi premier. Faptul că aproape trei sferturi dintre respondenţi au răspuns astfel la această întrebare arată că, după ani de război politic dur, românii, în majoritatea lor, îşi doresc ca între cei doi poli ai puterii executive să existe un acord pe problemele de interes public, se arată în Barometrul INSCOP Research, care reflectă dinamica vieţii politice.
După primele patru luni de mandat, 67,8% dintre respondenţi, apreciază activitatea preşedintelui Iohannis 20,1% nu o apreciază, iar 12,1% nu ştiu sau nu răspund. Procentajul este mult mai scăzut în cazul premierului, doar 41,1% dintre români apreciază activitatea lui Victor Ponta în primele patru luni ale acestui an, 46,9% nu o apreciază , iar 12% nu ştiu sau nu răspund, se arată în sondajul INSCOP, publicat de Adevărul.
În privinţa relaţiei dintre preşedinte şi premier, 72,7% dintre românii chestionaţi sunt de acord că atunci când au puncte de vedere diferite, preşedintele şi primul-ministru trebuie să găsească soluţii de compromis şi doar 6% exclud găsirea unui compromis între cei doi. Nu ştiu sau nu răspund pe această temă 11,3% .
În legătură cu organizarea de alegeri parlamentare anticipate doar 36% dintre respondenţi au optat pentru acest răspuns (în luna februarie, 33,4% susţineau organizarea de alegeri anticipate), în timp ce 50,2% declară că nu sunt de acord cu alegerile anticipate (46,2% nu erau de acord cu alegerile anticipate în luna februarie), iar 13,8% nu ştiu sau nu răspund. Aşadar în cele trei luni scurse de la acel moment, pare să se fi format o majoritate care respinge ideea alegerilor parlamentare anticipate, probabil pe considerentul crizei politice care ar însoţi un asemenea proces politic.
Ne puteți urmări și pe Google News
Această ipoteză este verificată de faptul că 58,5% dintre români consideră că Guvernul ar trebui să îşi încheie mandatul la termen, la sfârşitul anului 2016, iar doar 29,6% preferă ca Guvernul să fie înlocuit cât mai repede, înainte de încheierea mandatului la termen.
Când vine vorba despre şansele unei moţiuni de cenzură depusă de PNL, 49,8% dintre români consideră că un asemenea demers nu are şanse de reuşită, 22,8% sunt de părerea contrarie, iar 27,4% nu ştiu sau nu răspund. În februarie, întrebaţi dacă PNL va reuşi să dea jos guvernul Ponta în urma unei moţiuni de cenzură, 36,6% răspundeau negativ, 29,6% pozitiv, iar 33,8% erau non-răspunsuri. Creşterea procentului celor care consideră că o moţiune de cenzură nu are şanse de reuşită este un rezultat combinat al mai multor factori: pe de o parte, în ciuda ameninţărilor recurente din partea opoziţiei, aceasta a amânat de mai multe ori iniţierea unui asemenea demers; pe de altă parte, majoritatea a reuşit să se verifice de fiecare dată cu ocazia unor voturi importante date în Parlament.
Opiniile respondenţilor sunt împărţite când vine vorba despre alegerea parlamentarilor prin votul pe listă. Procentul susţinătorilor acestui tip de vot (36,1%) este aproape egal cu acela al celor care preferă sistemul uninominal din prezent (33,7%). De remarcat şi nivelul foarte ridicat al non-răspunsurilor (30,2%), semn că mulţi dintre români fie nu şi-au format încă o opinie clară, fie nu înţeleg prea bine subiectul sau nu sunt interesaţi. Aceste date sunt de natură să atragă atenţia, în contextul în care reforma electorală este în plină desfăşurare, iar dezbaterea publică nu pare să fi reuşit să informeze suficient populaţia, astfel încât să se poată cristaliza un curent de opinie majoritar.
În contextul în care modificarea Legii Fundamentale a revenit în atenţie în ultimele luni, 58,7% dintre români consideră că România are nevoie de o nouă Constituţie, 23,5% sunt în dezacord cu această afirmaţie, iar 17,8% nu ştiu sau nu răspund.
Recomandările noastre
