Coreea de Nord și-a intensificat activitățile militare la frontiera cu vecinul său, după demolarea biroului de legătură inter-coreean.
Tensiunile continuă să crească între Coreea de Nord și Coreea de Sud, iar recentele amenințări din partea Phenianului le agravează și mai mult.
După distrugerea biroului de legătură Nord-Sud, regimul lui Kim Jong-un a indicat că își va consolida prezența militară pe fostele situri de cooperare inter-coreeană.
De asemenea, ar putea reconstrui anumite posturi de pază de-a lungul zonei demilitarizate (DMZ) dintre cele două țări. În plus, Phenian a informat că a respins o propunere din partea lui Moon Jae-in, liderul Coreei de Sud, privind trimiterea unui emisar pentru a relua discuțiile.
Kim Yo-jong, puternica soră a liderului nord-coreean Kim Jong-un, a văzut demersul sud-coreean drept „o propunere sinistră și fără tact”, potrivit agenției nord-coreene KCNA.
La rândul său, armata nord-coreeană a declarat că va relua manevrele militare în zona de frontieră.
Seul a răspuns neted, denunțând comentarii „fără judecată” și „foarte nepoliticoase”.
„Avertizăm că nu vom mai tolera acțiuni și cuvinte nerezonabile din partea Nordului”, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albastre, președinția sud-coreeană, Yoon Do-han, care a apreciat în mod special că este „fără precedent și negândit” faptul că Phenian a dezvăluit că Moon Jae-in a propus să trimită un emisar.
La rândul său, Ministerul Apărării din Coreea de Sud a estimat că amenințările din Nord ar încălca mai multe acorduri inter-coreene dacă acestea ar fi puse în aplicare.
„Nordul va plăti cu siguranță prețul dacă acest tip de acțiune (militară) va fi pusă în aplicare”, se arată într-un comunicat.
Apelurile la calm au venit din marile capitale occidentale după demolarea , marți, a biroului de legătură inter-coreean, care a fost deschis în orașul nord-coreean Kaesong în septembrie 2018, și a fost de atunci unul dintre simbolurile detensionării apărute în acel an în peninsulă.
Acest birou a fost rezultatul unui acord între Kim Jong-un și Moon Jae-in. A fost primul instrument permanent de comunicare, destinat să dezvolte relații inter-coreene, să îmbunătățească relațiile dintre Statele Unite și Nord și să reducă tensiunile militare.
Dar relațiile Nord-Sud au continuat să se deterioreze ca urmare a fiasco-ului celui de-al doilea summit dintre președintele american Donald Trump și Kim Jong-un, în februarie 2019, la Hanoi.
Unii experți bănuiesc că Nordul caută acum să creeze o criză cu orice preț pentru a obține concesii, pe fondul unui impas în negocierile internaționale privind programele sale nucleare.
Armata nord-coreeană a declarat că va desfășura unități în stațiunea muntoasă Kumgang și în complexul Kaesong. În aceste zone se aflau antarior unele dintre cele mai importante proiecte de cooperare inter-coreeană.
Muntele Kumgang a fost o destinație turistică pentru sud-coreeni până când un soldat din Coreea de Nord a ucis o femeie în 2008, care se îndepărtase de zonele autorizate.
În zona industrială Kaesong, unde se afla biroul de legătură, companiile sud-coreene au angajat muncitori din nord până în 2016, plătindu-le salariile Phenianului, ca parte a unui acord foarte profitabil pentru regimul comunist.
Purtătorul de cuvânt al armatei nord-coreene a mai spus că posturile de gardă care au fost retrase din zona demilitarizată (DMZ) ca parte a unui acord inter-coreean încheiat în 2018 urmează să fie restabilite pentru „consolidarea supravegherii liniei frontului”.
Unitățile de artilerie, în special în zonele maritime, vor relua „toate tipurile de exerciții militare regulate”.
Războiul din Coreea (1950-1953) a fost punctat de un armistițiu, nu de un acord de pace, ceea ce înseamnă că cei doi vecini sunt încă, din punct de vedere tehnic, în stare de război.