Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat joi la Tîrgu Mureș că minoritatea maghiară dorește să își păstreze identitatea, dar că pentru o bună conviețuire ar fi bine să afle și așteptările pe care le are majoritatea.
„Cred că şi românii trebuie să spună foarte sincer ce aşteptări au de la o minoritate, de la minoritatea maghiară din România. Şi aici ajungem la prejudecăţi. Care sunt prejudecăţile noastre la începutul secolului XXI şi de ce se reproduc aceste prejudecăţi în generaţiile care nu au nicio legătură cu comunismul, cu perioada comunistă”, a spus Kelemen Hunor. Liderul maghiar a vorbit și despre lipsa de viziune în ceea ce privește progresul. ”Nu cred că doar prin creștere economică și modernizare s-ar rezolva toate problemele României. În absența unei viziuni și a unui discurs clar și sincer, nu se poate vorbi despre progres, evoluție și dezvoltare”, a afirmat Kelemen.
El a precizat că aderarea României la NATO și la Uniunea Europeană au fost ultimele proiecte majore asupra cărora societatea, în general, a convenit și a fost de acord. „De atunci nu a existat o planificare pe termen lung, clasa politică nu se poate așeza la masa discuțiilor, a dialogului, nu se poate pune de acord nici măcar în privința unei autostrăzi, iar România nu are un plan de soluționare concret nici pentru relațiile româno-ungare”, a subliniat președintele UDMR. Potrivit acestuia, în România, la nivelul Ministerului Afacerilor Externe, se promovează o poziţie internaţională potrivit căreia statul român este un model pentru protejarea drepturilor minorităţilor naţionale, „însă această afirmație devine credibilă doar dacă este susținută de înseși comunitățile minoritare”. Liderul Uniunii a explicat că proiectele care, consideră el, sunt blocate. „Dacă lucrurile sunt aşa de bine conturate, afirmația diplomației române este adevărată, de ce se încearcă blocarea iniţiativei cetăţenești Minority SafePack, pe care noi am lansat-o în 2013, apoi am reuşit să obținem cele peste 1 milion de semnături în mai multe state din UE? De ce deranjează faptul că noi vrem o reglementare la nivelul Uniunii Europene, de ce deranjează că noi vrem un tratament egal pentru minorităţile etnice care trăiesc dincolo de fostul bloc comunist şi pentru minorităţile etnice care trăiesc în fostele ţări comuniste? Dacă România este un stat model, atunci de ce se desfiinţează o şcoală lansându-se diferite pretexte care nu au nicio legătură, până la urmă, cu voinţa comunităţii şi cu dorinţa de a învăţa în limba maternă?', a susţinut liderul UDMR.
El a subliniat că UDMR a propus deja anul trecut un dialog despre viitor, cu diferitele grupuri ale societății, politicieni, jurnaliști, istorici și lideri de opinie: schimbul de idei și asumarea unor proiecte și scopuri comune sunt mult mai importante decât evocarea trecutului.”Dialogul nu are alternativă, mijloacele politice şi parlamentare nu au alternativă, dar nici sinceritatea nu înseamnă o anume diplomație sau discreție, astfel încât să nu deranjăm pe nimeni”, a precizat președintele UDMR, Kelemen Hunor.
Referitor la așteptările privind anul 2018, președintele Kelemen Hunor a spus: și după o sută de ani, comunitatea maghiară vrea să își păstreze identitatea etnică, culturală, lingvistică, să rămână o comunitate puternică, competitivă, aşa cum am fost și în 1918. „Pentru acest lucru avem nevoie de soluţii, soluţii instituţionale, nu soluţii individuale, nu de moment, ci soluţii instituţionale asigurate de statul român pe termen lung, nu pe o perioadă scurtă. Sigur acest lucru dorim să îl obţinem prin mijloace democratice, prin mijloace parlamentare, nu prin alte mijloace”, a conchis Kelemen Hunor.
Președintele UDMR a făcut aceste declarații în cadrul dezbaterii „Majoritate şi minorităţi în anul Centenarului - Realităţi, aşteptări, viziuni”, organizată de Fundaţia Culturală ”Dr. Bernády György”, joi, la Tîrgu Mureş.
Recomandările noastre
