Acest fapt relevă că poziția sa și a UDMR s-a schimbat, acum fiind în dezacord cu preluarea cimitirului de către Ministerul Apărării Naționale (MApN). Anterior, chiar Szijjarto Peter, ministrul de externe al Ungariei, a luat la cunoștință, fără reticență, dintr-o discuție purtată cu Teodor Meleșcanu, ministrul român de Externe, despre faptul că cimitirul din Valea Uzului va intra în administrarea Ministerului Apărării Naţionale (MApN).

Argumentele expuse de Kelemen Hunor, pe parcursul interviului, conduc către ideea vinovăției instituțiilor statului  și a demnitarilor români, din a căror cauză UDMR nu ar mai putea avea încredere în proiectele de rezolvare oferite.

Eroii români și crucile lor – expulzați

În punctul de vedere exprimat, Kelemen Hunor a reluat revendicarea de dărâmare și scoatere a crucilor eroilor români, din Cimitirul Internațional al Eroilor din Valea Uzului, și ipoteza că numai partea ungară are soldați îngropați în perimetrul creat acolo, pentru soldații căzuți în Primul Război Mondial. Președintele UDMR cere ca pentru eroii români, pe care liderii maghiari îi vor afară din Cimitirul Eroilor de la Valea Uzului, să fie alocată o nouă zonă, invocând faptul că ar exista „loc pentru cineva care dorește să facă un monument pentru soldații români”. Discursul lui Kelemen Hunor se dovedește același ca înainte de crearea conflictului pe această temă, de către reprezentanții UDMR, prin lansarea de provocări repetate, închiderea cu trei lacăte a cimitirului (aflat, legal, pe teritoriul orașului Dărmănești și județului Bacău), instituirea unui program de vizitare de o singură oră pe săptămână și chemarea etnicilor maghiari din zonă, pentru a împiedica comerarea de către români a propriilor eroi, cu ocazia Zilei Eroilor (Înălțarea Domnului), la 6 iunie 2019.

„Se poate găsi o soluţie, printr-o parcelă deschisă, aceasta era propunerea noastră, o nouă parcelă vizavi de cimitir ori lângă cimitir, pentru că este loc destul pentru cineva care doreşte să facă un monument pentru soldaţii români. Este loc unii lângă alţii, nu unii peste alţii. Până nu există un dialog real şi, după cele întâmplate joi, am prea puţină încredere că această soluţie cu preluarea Cimitirului Valea Uzului de către MApN este bună, nu am încredere în această soluţie. Nu cred în această soluţie în acest moment şi fără un dialog real”, a spus Kelemen Hunor pentru Mediafax.

„Din nou”, UDMR se confruntă cu „naționalizarea” din partea românilor

Președintele formațiunii maghiare a apelat, din nou, la „cartea naționalizării”, la fel ca în cazul altor fraude comise de reprezentanți UDMR și condamnate de Justiție, așa cum a fost cazul Colegiului Național Szekely Miko din Sfântu Gheorghe, pentru care „naționalizarea” este titlul dat de UDMR stării de fapt actuale: liceul este acum deținut de orașul Sfântu Gheorghe (majoritar maghiar și condus de un primar cunoscut pentru pozițiile sale extremiste referitoare soarta românilor din zonă), iar Primaria/statul român nu mai este obligat să plătească o chirie lunară substanțială Eparhiei Reformate de Ardeal (Calvine).

Funcționarii loiali legislației și intereselor României – incomozi

Kelemen Hunor a menționat în discurs și disputa personală pe care liderii UDMR din Covasna au avut-o cu Codrin Munteanu, fost prefect al județului, care, prin pregătirea sa juridică și atașamentul față de respectarea prevederilor legislației române, a devenit extrem de incomod pentru demersurile autonomist-separatiste și antiromânești. Codrin Munteanu a fost eliminat din funcția de prefect al Covasnei, prin „promovare”, în MApN (în 2014), chiar la intervenția UDMR, asemeni altor demnitari români care au ales să servească loial interesele României (vezi cazul ministrului educației, Valentin Popa).

 Acum, Kelemen Hunor a susținut că atâta vreme cât Codrin Munteanu rămâne înalt funcţionar în cadrul MApN, nu are nicio certitudine că nu se încearcă chiar o altă intervenţie, mai dură, în Cimitirul Valea Uzului.

„Acest Codrin Munteanu este unul dintre autorii morali şi nu numai a celor întâmplate în Cimitirul Valea Uzului”, a pretins Kelemen Hunor.

Precizările vin după ce premierul Viorica Dăncilă a solicitat, sâmbătă, 8 iunie 2019, respectarea simbolurilor statale ale României şi normele de ordine publică şi a făcut apel la responsabilitate în ceea ce priveşte acţiunile referitoare la situaţia din Valea Uzului, propunând ca acesta să fie preluat de Ministerul Apărării – având în vedere faptul că în această necropolă sunt înhumaţi militari de mai multe naţionalităţi, potrivit hirado.hu

Rezultatele din 26 mai și Valea Uzului

De menționat că tot sâmbătă, după tensiunile de la Valea Uzului, la Cluj-Napoca a fost organizată o manifestație și un marș pentru solidaritate inter-etnică și oprirea provocărilor, la care au luat parte români și maghiari. Organizatorul evenimentului și-a exprimat convingerea că evenimentele au loc pe fondul manipulărilor întreprinse ca urmare a rezultatelor la alegerile europarlamentare din 26 mai. „Trebuia să fie spartă solidaritatea oamenilor și dezgropată o problemă care nu a existat de 29 de ani”, a susținut acesta.

 

Te-ar putea interesa și: