Garry Kasparov (54 de ani) a fost și ră- mâne una dintre cele mai populare figuri care-i fac opoziție lui Vladimir Putin, președintele Rusiei. Considerat a fi cel mai infuent șahist din istoria „Sportului Minții”, azerul și-a câștigat notorietatea mondială în anii ’80, atunci când duelurile cu marele său rival, Anatoly Karpov, stârneau interesul pe care îl nasc marile derby-uri europene de fotbal. Născut la Baku, capitala Azerbaidjanului, Garry a crescut în peisajul „gri” al spațiului URSS și a cunoscut o singură cale: cea a șahului. Talent precoce, Kasparov a câștigat la 15 ani un turneu organizat la Minsk, și a devenit maestru al șahului. De la vârsta de 10 ani, copilul se pregătea la școala marelui Mihail Botvinnik, și în scurt timp s-a transformat din speranță în certitudine.

În 1984, pentru Kasparov nu prea se mai găseau adversari. Cu excepția unui alt titan al șahului: rusul Anatoly Karpov. Primul duel între cei doi a avut loc în 1984. Inițial, confruntarea trebuia să se dispute după sistemul „cel mai bun din șase meciuri”. Karpov a condus cu 5-0, dar Kasparov a redus la 3-5. Cu fiecare dispută, orgoliile aruncate în luptă se amplificau. Pentru ruși, devenise o chestiune națională ca Anatoly să câștige în fața azerului. În cele din urmă istoria a consemnat 24 de partide. Kasparov a câștigat 13, Karpov – 11. Cele două mari genii ale șahului aveau în spate staffuri formate din antrenor, preparator fizic, psiholog și chiar bucătar. La un moment dat, unul dintre oamenii de încredere ai lui Garry a trădat, în favoarea taberei adverse, și a fost concediat. Legendară a rămas și confruntarea lui Kasparov cu un computer IBM.

În 1997, azerul a jucat șase meciuri, a câștigat unul și a remizat de trei ori. Totul s-a lăsat cu scandal, pentru că Garry i-a acuzat pe programatorii IBM că au intervenit în soft, în timpul unei pauze din meciul al doilea. Cu un trecut glorios, Kasparov s-a retras în 2005 și s-a orientat către politică. Spirit rebel, temperamental, șahistul a avut curajul de-a deveni un opozant al lui Vladimir Putin.

În 2007, a vrut să candideze la alegerile prezidențiale, dar a fost blocat de autorități, care au motivat că nu poate îndeplini cerințele legilor electorale.

În 2012, a fost arestat și agresat în fața unui tribunal din Moscova, acolo unde se aflau mai mulți protestatari. Kasparov nu s-a sfiit să- și strige diferența de opinie și nu s-a ferit de cuvinte. „Vladimir Putin este problema noastră dar, în timp, va fi problema întregii lumi, pentru că, la fel ca orice dictator, va avea nevoie de o scenă mondială”, spunea Kasparov, care a părăsit Rusia în urmă cu câțiva ani și s-a mutat în SUA.

În 2014, el a criticat organizarea JO de la Soci, motivând că evenimentul va reprezenta un prilej pentru oamenii lui Putin de-a redirecționa banii publici spre propriile buzunare.

FOTO: Bobby Fischer impresiona prin mutările surprinzătoare

„Nebunul” care a „sărit calul” și a scandalizat lumea

O altă somitate a șahului a fost Bobby Fischer, americanul născut la Chicago, în 1943. Întră în Panteonul „Sportului Minții” în 1972, când îl deposedează de titlul mondial pe Boris Spasski. Confruntarea dintre cei doi a fost numită, la acea vreme, „Meciul Secolului” și a avut loc în Islanda, la Reykjavik. Ajuns în insula nordică, Fischer a anunțat că nu vrea să se așeze la masă, din cauza premiului nesemnificativ. A sfidat embargoul Un milionar britanic a ridicat potul la 250.000 de lire sterline, americanul a învins și a spart dominația URSS-ului în șah. Apoi, Fischer a dispărut timp de două decenii. În 1992, a fost de acord să-i acorde revanșa lui Spasski. Întâlnirea a avut loc la Belgrad, iar Fischer a sfidat blocada impusă Iugoslaviei, aflată în război civil. A devenit persona non-grata în SUA și și-a găsit adăpost în Ungaria, Filipine și Japonia. La Belgrad, Fischer a câștigat și a încasat un cec de 3,3 milioane de dolari. Șahistul a scandalizat opinia publică și atunci când a negat Holocaustul, deși avea origini evreiești, iar în 2001 a jubilat, după atentatele de la New York. A murit la Reykjavik, în 2008, la 64 de ani.