Evenimentul Zilei > Justitie > Justiţie românească: când magistraţii cu salarii de 120.000 de lei pe an se judecă cu propriile instanţe
Justiţie românească: când magistraţii cu salarii de 120.000 de lei pe an se judecă cu propriile instanţe

Justiţie românească: când magistraţii cu salarii de 120.000 de lei pe an se judecă cu propriile instanţe

O parte dintre magistraţii care sunt şi preşedinţi de instanţe, şi-au dat în judecată propriile instituţii, au câştigat sporuri dintre care mai exotice, apoi au executat silit instanţele, blocându-le conturile. Deşi există o lege care reglementează plata drepturilor salariale restante, unii judecători o ignoră. În acelaşi timp, aceiaşi magistraţi şefi, aflaţi în război cu statul, au salarii între 70 şi 120.000 de lei pe an.

UPDATE. Judecătorul Marius Badea Tudose, membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), ne-a trimis un drept la replică în care susţine că " Hotărârea privind recunoaşterea drepturilor mele salariale a fost pronunţată prin sentinţa civilă nr. 4823 din 11.06.2008, dosar nr. 13039/3/2008 de către Secţia 8 civilă a Tribunalului Bucureşti. Sentinţa a fost încuviinţată de Judecătoria Sector 4 în vederea executării prin poprire în dosarul nr. 13421/4/2009, prin încheierea din 20.11.2009. Suma a fost realizată în urma validării de poprire în dosarul nr. 2935/4/2010 înregistrat la Judecătoria sector 4, validarea fiind făcută pe contul debitor al ordonatorului principal de credite, Ministerul Justiţiei, deschis la Trezoreria Municipiului Bucureşti, sector 4".
În aprilie 2011, Badea a obţinut printr-o decizie a colegilor de la Judecătoria sectorului 4, suma de 82.000 de lei. La momentul respectiv el era preşedinte al Judecătoriei Sector 3 Bucureşti. Ulterior a fost ales în CSM.
Magistratul nu vede nicio problemă, nici măcar de ordin moral, în a executa silit instituţia care-l plăteşte. Din acest punct de vedere, Tudose este adeptul punctului de vedere potrivit căruia într-un stat de drept cetăţeanul are drepturi, care, odată câştigate, se şi aplică. "În legătură cu subiectul articolului, afirm că expresia existenţei statului de drept constă în dreptul realizabil al cetăţeanului, inclusiv prin executarea hotărârilor judecătoreşti, indiferent dacă partea este judecător sau nu, iar dreptul câştigat este de esenţa justiţiei a fi şi efectiv realizat". Despre îndatoriri, judecătorul nu suflă nicio vorbă.
O verificare dispusă de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) arată că, până în acest moment, au fost executate silit conturile a trei instanţe din ţară. Finanţare acestora a fost blocată chiar de angajaţii acestor instituţii, în unele cazuri fiind vorba de magistraţi cu funcţii de conducere, adică ordonatori secundari de credite, cei care stabilesc cum se cheltuie banii instituţiilor pe care le conduc.
Raportul CSM arată că "au fost executate silit conturile Tribunalului Vâlcea, ale Curţii de Apel Bucureşti şi ale Tribunalului Bucureşti, dar cereri de executare silită au fost formulate şi de către judecătorii de la instanţe din raza Tribunalelor Dolj, Mehedinţi, Braşov, Neamţ, Constanţa, Prahova, Curtea de Apel Iaşi, Curtea de Apel Ploieşti".

În frunte cu şeful

Mai exact, în iulie 2011, preşedintele Tribunalului Vâlcea anunţa Minsiterul Justiţiei că a fost blocat contul de cheltuieli materiale al tribunalului în urma unei executări silite. Decizia a fost luată în urma unei sentinţe a Judecătoriei Râmnicu Vâlcea din 2008, care a rămas definitivă printr-o decizie din 2010 a Curţii de Apel Piteşti. În cauza cu pricina, printre câteva zeci de judecători care se judecă cu statul şi au blocat conturile propriilor instituţii, regăsim pe judecătorul Dinescu Petre, preşedintele Tribunalului Vâlcea şi pe Carmen Eugenia Verdeş, vicepreşedinta Tribunalului Vâlcea.

Drepturi fără limită

Cei doi, împreună cu alţi aproximativ 40 de colegi, în baza unei decizii a Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, au pus poprire pe conturile instituţiei pentru care lucrează şi pe care o conduc. "Datoriile" revendicate se ridică la 3.665.005 de lei şi sunt compuse din diferite sporuri cum ar fi 15% spor de confidenţialitate, sau stimulentul financiar "dicriminatoriu" acordat doar judecătorilor cu vechime între 0 şi 3 ani. Un astfel de "stimulent" este de 1500 de lei pe lună. Sumele restante au ajuns de ordinul milioanelor de lei, după ce colegii magistraţi au hotărât acordarea acestor drepturi retroactiv, începând cu anii 2004 sau 2005 şi până în prezent, indexate cu inflaţia.

Au blocat contul, apoi au anunţat ministerul

Dând dovadă de un cinism ieşit din comun, cei doi magistraţi amintiţi au blocat contul de cheltuieli curente al instituţiei pe care o conduc, apoi au trimis o adresă Ministerului Justiţiei prin care îl anunţau pe Predoiu că Tribunalul Vâlcea are conturile blocate în urma executării silite.
Situaţia este fără hilară, având în vedere că există o ordonanţă de urgenţă care spune clar că sumele câştigate de personalul bugetar în urma unor hotărâri judecătoreşti definitive se plătesc eşalonat, de-a lungul a mai multor ani. Cu toate acestea, instanţele nu au ţinut cont de acest act normativ şi au încuviinţat executările silite.

Vicepreşedintele CAB nu iartă nimic

Cazul nu este singular. La fel s-a întâmplat cu contul Curţii de Apel Bucureşti care a fost executat, prin poprire, în mai multe rânduri. Printre executările silite finalizate apare şi cea formulată de fosta vicepreşedintă a Curţii de Apel Bucureşti, Doina Anghel.
Judecătoarea a câştigat cam tot ce a cerut, începând cu sporul de confidenţialitate în valoare de 15% din salariul brut lunar începând din 2004 şi până în 2009, până la obligarea Curţii de Apel să treacă în carnetul de muncă drepturile băneşti acordate în urma unor hotărâri judecătoreşti. În mai 2010, Tribunalul Bucureşti validează poprirea cerută de Anghel. Câteva luni mai târziu, judecătoarea blochează conturile instituţiei în care deţinea funcţia de vicepreşedinte. Pe rolul tribunalului, Anghel, alături de alţi celebri magistraţi încă se judecă pentru "drepturi băneşti spor 15%".

Membru CSM – drepturi maxime, responsabilităţi minime

Tribunalul Bucureşti a executat în mai 2011 conturile Ministerului Justiţiei şi ale Ministerului Finanţelor cu 1.729.296 de lei. Trei luni mai târziu, în baza unei sentinţe a unei judecătorii, alţi 926.000 de lei au ajuns în conturile magistraţilor. În august 2011, alte 5,5 milioane de lei au fost oprite din conturile ministerului Justiţiei.
Faţă de acest aspect, raportul CSM rată că "cererile de executare silită împotriva debitorului Tribunalul Bucureşti, care au fost finalizate, vizau judecătorii de la Judecătoria Sector 3, printre care şi domnul judecător Marius Badea Tudose, preşedintele JS3, membru al CSM, judecătorii de la Judecătoria Sectorului 4, printre care doamna judecător Corina Puşchin (la momentul finalizării executării silite exercita funcţia de preşedinte al Secţiei a III-a Civilă a Tribunalului Bucureşti) şi doamna judecător Mariana Feldioreanu – vicepreşedintele Judecătoriei sector 4 Bucureşti", se arată în nota inspecţiei. Tudose a executat Ministerul Justiţiei printr-o decizie a instanţei unde el era preşedinte. Ulterior, a fost ales în CSM.

Cazuri similare

Cazuri asemănătoare mai găsim, cu precizarea că dosarele nu s-au finalizat încă. Astfel, există cereri de executare silită formulate de judecători şi de personal auxiliar la Tribunalul Neamţ. Judecătoarea Laura Elena Filioreanu se regăşte printre magistraţii Tribunalului Neamţ care se războieşte cu Ministerul Economiei şi Finanţelor pentru un salariu majorat.
La Curtea de Apel Ploieşti au fost înregistrate cereri de executare silită formulate de judecătorii curţii şi ai Tribunalului Prahova. Printre semnatari, se regăsesc judecătorii Valentina Gheorghe, preşedintele CA Ploieşti şi Adrian Remus Ghiculescu, vicepreşedintele aceleaşi instanţe.

Fenomenul se răspândeşte în ţară
Bani mai mulţi de la stat vrea şi preşedinta Judecătoriei Medgidia, Isabela Stănescu. Ea a cerut executarea silită a Tribunalului Constanţa. Colegii de la judecătoria Constanţa i-au dat dreptate. La Curtea de Apel Cluj există două cereri de executare silită a instanţei. Printre semnatari, îl regăsim pe Gheorghe Valentin Chiţidean, preşedinte al Secţiei penale şi pentru cauze cu minori şi familie.
 Nici procurorii nu sunt dispuşi să renunţe la privilegiile acordate cândva, abrogate şi apoi recâştigate cu brio cu susţinerea colegilor judecători. Împotriva Parchetului General şi a unităţilor de parchet din subordine s-au înregistrat 73 de cereri de executare silită dar, încă nu au fost semnalate cazuri în care să se fi blocat conturile Ministerului Public.

CSM: magistraţii se judecă cu statul, nu cu propriile instanţe

Concluziile inspecţiei judiciare sunt cât se poate de pacifiste. "Faptul că o persoană fizică, judecător ce exercită o funcţie de conducere, îşi valorifică drepturile proprii nu constituie o încălcare a atribuţiilor manageriale" (…) "În cazul de faţă nu se poate reţine că procedând în acestă manieră (prin formularea unor cereri de executare silită împotriva statului) judecătorii menţionaţi s-au folosit de funcţia pe care o ocupă pentru a-şi crea beneficii sau că ar fi îndeplinit necorespunzător atribuţiile de ordonator (secundar sau terţiar) de credite pentru a-şi favoriza inteersele personale, în detrimentul instanţei", arată inspectorii CSM.

Averile şi veniturile anuale ale judecătorilor în război cu propriile instituţii

  • Petru Dinescu, preşedintele Tribunalului Vâlcea. Deţine patru terenuri dintre care două forestiere în Vîlcea, două apartamente în Rm Vîlcea şi Bucureşti şi o casă de vacanţă în comuna Stoeneşti – Vîlcea, datorii de 65.000 de euro la bănci şi un salariu anual de 157.000 de lei pe an de la Tribunalul Vîlcea.
  • Carmen Eugenia Verdeş, vicepreşedinta Tribunalului Vâlcea deţine două terenuri intravilane în municipiu, o casă în oraş, a donat un apartament fiului şi are datorii de 300.000 de euro la bancă. Anul trecut, Verdeş a câştigat 120.000 de lei la care se adaugă un salariu de 40.000 de lei al soţului, comisar al Gărzii Financiare.
  • Doina Anghel, judecător Curtea de Apel Bucureşti – deţine în cotă parte de 3/24 din trei terenuri moştenite într-o comună din Argeş, o casă în Bucureşti moştenită în aceeaşi cotă parte şi un salariu în 2009 de 106.000 de lei.
    Marius Badea Tudose, membru al CSM are un apartament în Bucureşti, 82.000 de lei într-un cont cu menţiunea triumfalistă "realizată în urma executării unui titlu executoriu în luna aprilie 2011", a împrumutat o cunoştinţă cu 6.000 de euro şi a încasat un salariu de 93.000 de lei de la Judecătoria sectorului 3. Soţia sa lucrează tot la stat, primind în 2010 un salariu de 43.000 de lei de la AVAS.
  • Laura Filioreanu, preşedintele Tribunalului Neamţ – are un teren intravilan, un apartament, datorii de 100.000 franci elveţieni şi 70.000 de lei la bănci şi a câştigat în 2009, un salariu de 90.000 de lei.
  • Valentina Gheorghe, preşedinte al Curţii de Apel Ploieşti, deţine două terenuri în Măneciu, o casă de locuit şi una de vacanţă în localitatea Cheia, a vândut în 2010 un apartament cu 87.000 de euro, are datorii la bănci de 165.000 de euro şi a câştigat anul trecut 130.000 de lei. Soţul ei, director tehnic la o firmă a încasat 101.000 de lei.
  • Adrian Remus Ghiculescu, vicepreşedinte al aceleaşi instanţe, are 12 terenuri în judeşele Dâmboviţa şi Prahova, trei apartamente, un spaţiu comercial şi o casă în Dâmboviţa şi a câştigat anul trecut 121.000 de lei. Soţia sa, medic, a avut un salariu de 41.000 de lei.
  • Isabela Stănculescu, preşedinte Judecătoria Medgidia câştiga în 2009 un salariu de 70.000 de lei.
  • Gheorghe Valentin Chiţidean, preşedinte Secţia Penală a Curţii de Apel Cluj. Deţine un teren intravilan în Cluj, un apartament în Braşov, datorii de 58.000 de franci elveţieni, chirie decontată de stat în valoare de 14.000 de lei şi un salariu anual de 114.000 de lei.