Ca factori de risc la adresa independenţei magistraţilor, raportul privind starea justiţiei pe anul trecut identifică subfinanţarea sistemului judiciar şi tăierea salariilor cu 25%.

Raportul privind starea justiţiei pe 2010, dat publicităţii ieri de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), apreciază că reducerea cu 25% a salariilor judecătorilor şi procurorilor, a plicată de guvern anul trecut, e "de natură să aducă atingere statutului magistraţilor" şi reprezintă "un veritabil factor de risc privind independenţa şi funcţionalitatea sistemului judiciar".

"Persoanele angrenate în funcţionarea instanţelor şi Parchetelor nu pot să compenseze pierderea de 25% din salariu prin prestarea de alte activităţi, aşa cum au posibilitatea alţi salariaţi bugetari", se arată în document.

De altfel, raportul conţine un capitol întreg intitulat "Factorii de risc privind independenţa şi funcţionalitatea justiţiei", din care reiese că sistemul nu s-ar confrunta decât cu riscuri legate de subfinanţare.

VEZI AICI RAPORTUL INTEGRAL Propunere: Curtea Supremă să administreze banii

Documentul critică în special faptul că bugetul instanţelor judecătoreşti e în continuare gestionat de Ministerul Justiţiei, "organ eminamente politic", ceea ce ar crea "un dezechilibru funcţional" şi "o presiune nejustificată a puterii executive în raport cu puterea judecătorească". Autorii raportului susţin că nu există nicio corelare între volumul total de dosare înregistrate, care creşte de la an la an, şi bugetul alocat.

"În cursul anului 2010, fiecare dosar aflat spre soluţionare a suportat un efort financiar de 8,59 euro, adică mai puţin de jumătate din costurile acoperite în cursul anului 2007".

Potrivit documentului, în anul 2010, la nivelul curţilor de apel, al tribunalelor şi al judecătoriilor au fost înregistrate peste 2,9 milioane de dosare, cu 22% mai mult decât în anul anterior şi cu aproape 40% mai mult decât în 2008. Numărul cauzelor soluţionate a fost de peste 2,1 milioane, ceea ce reprezintă tot o creştere cu 22% faţă de numărul cauzelor soluţionate în 2009.

În final, autorii propun o serie de măsuri care să fie îndeplinite până în 2016, cum ar fi alocarea unui buget anual de cel puţin 1% din PIB (în loc de 0,3% - 0,4% din PIB în prezent), alocarea unui procent de cel puţin 10% din buget pentru investiţii şi o creştere graduală a alocaţiilor bugetare, astfel încât cheltuielile sistemului să atingă, în 2016, 40 de euro pe cap de locuitor (faţă de 28 de euro în 2010).

Preşedintele CSM, Horaţiu Dumbravă, a afirmat că bugetul instanţelor ar trebui administrat de Curtea Supremă, aşa cum prevede o lege adoptată încă din 2005 a cărei aplicare e însă mereu amânată.

"Sper ca ministrul justiţiei să ajungă la concluzia corectă că independenţa Justiţiei înseamnă ca Justiţia să-şi administreze singură bugetul şi să răspundă pentru administrarea acestuia", a spus şeful CSM.

REPLICĂ

MJ nu-şi însuşeşte concluziile

Ministerul Justiţiei a precizat, ieri, într-un comunicat de presă, că a luat act de publicarea raportului pe pagina de internet a CSM, dar "nu îşi însuşeşte concluziile" cuprinse în el decât după ce îl va studia în detaliu.

"MJ consideră că adoptarea de către Plenul CSM a raportului anual privind starea Justiţiei ar trebui precedată de o dezbatere serioasă, într-un termen rezonabil (...), necesar studierii şi analizei sale temeinice de către toţi cei interesaţi", precizează comunicatul.

În replică, CSM a declarat că a trimis o copie a Raportului la MJ încă din 22 martie, iar concluziile sale au fost discutate şi în şedinţa Consiliului din 24 martie, la care ministrul justiţiei Cătălin Predoiu nu a fost însă prezent.