Mai mulți jurnaliști turci sunt anchetați pentru că au relatat despre cutremurul devastator din 6 februarie. Peste 50.000 de persoane au murit sub dărâmăturile unor clădiri care s-au prăbușit, din cauza problemelor la structura de rezistență. Iar Recep Tayyp Erdogan, pentru care urmează un an electoral, nu stă deloc confortabil cu acest lucru. Numărul mare de victime s-a datorat, în mare parte, încălcării, de către dezvoltatorii imobiliari turci, a regulilor de construcție, cu complicitatea autorităților care au închis ochii.
Numărul jurnaliștilor chemați să răspundă penal, în fața autorităților din Turcia, pentru felul în care au relatat despre cutremurul din 6 februarie este de cel puțin patru, conform informațiilor BBC. În afara acestora, grupurile de susținere a libertății presei, susțin că alte zeci de reprezentanți ai unor organe media au fost reținuți, hărțuiți sau împiedicați să relateze.
Poliția turcă a declarat că a reținut 134 de persoane pentru „postări provocatoare” și a arestat 25 dintre ele, dar identitatea lor nu a fost dezvăluită. Autoritățile turce au refuzat să comenteze despre persoanele arestate și motivele anchetelor.
Seismul cu magnitudinea 7,8 care s-a produs pe 6 februarie, a făcut peste 41.000 de morţi în Turcia şi a distrus sau a avariat grav peste 118.000 de locuinţe. Peste 114.800 de persoane au fost salvate de sub dărâmături, de echipele de salvare care au acționat imediat în zonele afectate de dezastru.
Numărul mare de victime s-a datorat, în mare parte, încălcării, de către dezvoltatorii imobiliari turci, a regulilor de construcție, cu complicitatea autorităților care au închis ochii. Multe clădiri s-au prăbușit într-un timp record, în câteva zeci de secunde de la izbucnirea cutremurului.
Sursa foto. Twitter
Cazul jurnalistului Mir Ali Koçer
Jurnalistul independent Mir Ali Koçer este unul dintre cei care au fost puși sub acuzare de poliția lui Erdogan. Acesta a relatat despre situația din zonele afectate de cutremur și a postat pe Twitter mai multe povești despre supraviețuitori și salvatori.
În relatările sale, a vorbit cu o parte dintre supraviețuitori care s-au plâns de ineficiența autorităților turce. Aceștia au spus că nu au primit ajutor zile întregi, contrar variantelor oficiale susținute de autorități. Plângeri similare au fost citate în mass-media pro-opoziție.
A fost suficient pentru anchetatorii de la Ankara să-l pună sub acuzare pe motiv că ar fi răspândit „știri false”. El riscă până la trei ani de închisoare dacă va fi găsit vinovat, cu atât mai mult cu cât relatările sale sunt preluate de publicațiile de știri pro-opoziție precum Bianet și Duvar.
La secția de poliție din Diyarbakir, Mir Ali Koçer a aflat că este anchetat în temeiul unei legi a dezinformării care a fost introdusă recent. El a fost acuzat că a răspândit informații false.
O lege care cenzurează site-urile de știri
Noua lege, adoptată în octombrie, a incriminat răspândirea publică a dezinformării și a acordat statului puteri mai largi de a controla site-urile de știri și rețelele sociale. Legea a fost criticată de Comisia de la Veneția, un organ de supraveghere legal al Consiliului Europei. Oficialii europeni au arătat că aceste reglementări vor avea consecințe asupra libertății de exprimare. Mai clar, partidele de opoziție numesc actul normativ „lege a cenzurii”.
Asociația Reporterii fără frontiere (RSF) a calificat ancheta împotriva lui Koçer drept „absurdă” și a cerut autorităților să o oprească. Potrivit Comitetului pentru Protecția Jurnaliștilor (CPJ), un grup de advocacy, cel puțin alți trei jurnaliști se confruntă cu acuzații penale.
Sursa foto: Kremlin
Alți trei jurnaliști au de suferit din cauza legii cenzurii
Merdan Yanardağ și Enver Aysever sunt comentatori politici proeminenți din Istanbul. Aceștia au un număr mare de urmăritori pe rețelele sociale și reprezintă o amenințare pentru Erdogan și regimul său. Ambii au criticat eforturile de salvare ale guvernului, iar acum sunt investigați împreună cu un alt jurnalist, Mehmet Güleș.
Mehmet Güleș a fost reținut sub suspiciunea de „incitare la ură” pentru că a intervievat un voluntar care critica efortul de salvare al guvernului. A fost eliberat, ulterior, potrivit RSF, în contextul în care Turcia avea nevoie de ajutoare din partea comunității mondiale.
Mesut Hancer holds the hand of his 15-year-old daughter Irmak, who died in the earthquake in Kahramanmaras, close to the quake's epicentre, the day after a 7.8-magnitude earthquake struck the country's southeast, on February 7, 2023. - Rescuers in Turkey and Syria braved frigid weather, aftershocks and collapsing buildings, as they dug for survivors buried by an earthquake that killed more than 5,000 people. Some of the heaviest devastation occurred near the quake's epicentre between Kahramanmaras and Gaziantep, a city of two million where entire blocks now lie in ruins under gathering snow. (Photo by Adem ALTAN / AFP) (Photo by ADEM ALTAN/AFP via Getty Images)
Jurnaliștii scoși responsabili de Erdogan
Relatările jurnaliștilor independenți l-au iritat pe Recep Tayyip Erdogan care urmează să candideze pentru un nou mandat. Or, subiectele legate de cutremur și de victimele acestora sunt deosebit de sensibile pentru puterea de la Ankara. Aceasta deoarece guvernul a închis ochii și a acceptat ca dezvoltatorii imobiliari să construiască fără să respecte regulile. Or, așa cum s-a văzut, au fost clădiri care s-au prăbușit în câteva secunde.
Erdogan le-a spus oamenilor că le va reconstrui orașele, dar nu a pomenit nici un moment de responsabilii pentru dezastru și pentru moartea celor peste 50.000 de victime. În schimb i-a amenințat pe cei care răspândesc „știri false” și „provoacă haosul social” cu dosare penale, numindu-i provocatori.
Târziu, după câteva zile, când numărul morților scoși dintre dărâmături a început să crească exponențial, autoritățile turce au luat măsuri și împotriva dezvoltatorilor responsabili, operand primele arestări.