Deși forțat să o facă, Juncker nu a ales între Iohannis și Dăncilă. Cine a înclinat balanța. Editorial de Alecu Racoviceanu

Deși forțat să o facă, Juncker nu a ales între Iohannis și Dăncilă. Cine a înclinat balanța. Editorial de Alecu Racoviceanu

Vă dați seama că dacă Juncker venea la București cu mașina sau dacă președinta Croației trimitea în locul său vreun subaltern, știrile despre Summit-ul Inițiativei Celor Trei Mări se reduceau cu două treimi? Ne limitam la vreo două titluri triumfaliste ale unor editorialiști de politică externă și un comunicat dat de agenții.

Și-au spus cuvântul la această reuniune dorința lui Klaus Iohannis de a fi pe vecie singurul român care ține frâiele politicii noastre externe și faptul că – asemenea multor înaintași – începe să-l macine fetișul de a fi „lider regional” și în ochii altor persoane în afara celor din Palatul Cotroceni.

Guvernul a fost marele absent al acestei reuniuni, chiar dacă doitrei miniștri au putut fi zăriți prin mulțimea de invitați sau dacă la vreuna dintre discuții s-au făcut simțite cele trei memorandumuri adoptate în executiv (pe 23 august) pentru a înlesni unele investiții.

Mesajul extern transmis de Klaus Iohannis pare a fi că e singur, fără puterea politică sau cea executivă alături, că are doar sprijinul unor antreprenori. Dar nu acest mesaj îl interesa pe președinte. Cel pentru noi, românii este că președintele nostru (care, întâmplător, ar mai vrea un mandat la Cotroceni) este un lider regional, „miezul” negocierilor intereselor economice a 12 țări, bașca America.

Ne puteți urmări și pe Google News

Pentru clădirea acestui mesaj, foarte util în condițiile în care neputința sa în politica internă este tot mai evidentă, era absolut necesară îndepărtarea Guvernului din lumina reflectoarelor. Totuși, se pare că Viorica Dăncilă pregătea un soi de contra-lovitură, mijlocindu-și o întâlnire cu invitatul de onoare al Summit-ului, Jean Claude Juncker. Nu s-a reușit aducerea sa la Palatul Victoria, nefiind vorba de o vizită de stat, dar s-a stabilit o întâlnire pe aeroport.

Este vorba, evident, de cea de luni, ratată „la mustață” din motive care țin de duhurile care bântuie mijloacele de transport.

Dăncilă avea nevoie de această întâlnire ca de aer, în condițiile în care de mai bine de o lună, după mitingul din 10 august, relațiile sale la Bruxelles sunt puse sub semnul întrebării. Tocmai fiind atât de importantă ca imagine, ratarea întâlnirii s-a transformat într-o tragedie. Câteva întrebări rămân fără răspuns și cred că așa vor fi și după ce Secretariatul Guvernului va termina ancheta demarată la Transporturi și SPP. Prima este de ce a plecat Juncker de pe aeroport, deși peste numai 25 de minute avea acolo întâlnire. M-am gândit că poate el nici nu știa că vine premierul român să-l aștepte la aeroport, dar nu, Reprezentanța Comisiei Europene la București mi-a transmis că „Președintele Juncker știa că doamna premier Dăncilă îl va întâmpina la sosirea în România.” Am tăiat de pe listă ipoteza că premierul român, disperat de mesajele primite din Occident, a forțat o întâlnire, apărând intempestiv la aeroport și am înțeles că, în ciuda informațiilor din România, cei doi, Juncker și Dăncilă, au căi de comunicare.

O altă ipoteză lansată a fost că președintele CE nu a crezut că întâlnirea de la aeroport va fi singura ocazie să se vadă cu premierul, în condițiile în care la București erau mulți șefi de stat, se organiza un dineu oficial. Poate că omul a spus că nu e bai că s-au pierdut, urmând să se vadă la „sciatică” pe la Summit.

Tot Reprezentanța, de fapt ambasada Comisiei Europene în România, mi-a spus că „Dat fiind că avionul a ajuns mai devreme, întâlnirea nu a mai putut avea loc ieri și a fost reprogramată pentru astăzi.” Am tras de aici concluzia că Juncker știa de situația de la noi, și anume că prim-ministrul nu va participa la nici una dintre acțiunile oficiale de luni, organizate sub patronajul președintelui. Totuși, pe ultima sută de metri, acceptă întâlnirea și se vede, la plecare, cu Viorica Dăncilă și cu comisarul Corina Crețu, dând semnalul că relațiile nu sunt atât de deteriorate pe cât și le-ar dori adversarii Guvernului. Aici apare altă întrebare, este Corina Crețu parte a canalului de comunicare dintre Guvern și Comisie?

De aici încolo încep speculațiile: Juncker a întârziat la aeroport, deși știa că e așteptat de prim-ministru, ca o lecție pentru că nu a găsit-o pe Dăncilă la aeroport când a aterizat și că acest lucru l-a deranjat sau că tocmai ieri Curtea Constituțională a dat verde comisiei de anchetă a activității SPP și că incidentul de la Băneasa nu poate decât să ajute în grăbirea demarării cercetărilor legate de implicarea acestui serviciu în viața politică.