În 2021, în UE existau aproximativ 5 imigranți la 1.000 de rezidenți.

În raport cu dimensiunea populației rezidente, Luxemburgul a înregistrat cea mai mare rată de imigrație în 2021 (aproape 40 de imigranți la 1.000 de persoane), urmat de Malta (35) și Cipru (27). În schimb, Slovacia a înregistrat cea mai scăzută rată de imigrare, cu 1 imigrant la 1.000 de persoane. Această țară a fost urmată de Portugalia și Franța, fiecare cu 5 imigranți la 1.000 de locuitori, potrivit Latvian Public Broadcasting.

Aceste informații provin din datele privind migranții și populația migrantă publicate de Eurostat pe 29 martie.

Rata de imigrare a Letoniei a fost destul de scăzută, la 6,7 imigranți la 1.000 de persoane. Au fost 12.689 de imigranți în total. Cifra a fost în creștere față de 2020, cu 8.840. Aproximativ jumătate dintre imigranții Letoniei în cursul anului au fost cetățeni letoni, adică așa-numiții „remigranți”, care s-au întors acasă din străinătate. 5,5% au fost imigranți din alte țări UE, 45,1% din țări non-UE și 0,1% apatrizi.

Populația migrantă în UE, 2021

În 2021, au sosit în UE aproximativ 2,3 milioane de imigranți din țări non-UE și aproximativ 1,1 milioane de persoane din UE au emigrat într-o țară din afara UE.

Datele arată o creștere importantă față de 2020, când se estimează că 1,9 milioane de imigranți în UE din țări non-UE și aproximativ 956 de mii de persoane au emigrat din UE într-o țară din afara UE. În plus, 1,4 milioane de persoane care au locuit anterior într-o țară a UE au migrat către un alt membru al UE în 2021 (1,2 milioane în 2020).

Populația născută în străinătate

La 1 ianuarie 2022, aproape jumătate (49,4%) din populația Luxemburgului era născută în străinătate. Această țară din UE a fost urmată de Malta (23,6%) și Cipru (22,7%) ca state membre ale UE cu cele mai mari cote de populație născută în străinătate. În schimb, cele mai mici cote au fost înregistrate în România (1,7%), Polonia (2,5%) și Bulgaria (3,2%).

În termeni absoluți, cele mai mari populații de cetățeni născuți în străinătate (din alte state membre ale UE și țări din afara UE) s-au înregistrat în Germania (15,3 milioane de persoane), Franța (8,7 milioane) și Spania (7,4 milioane).

În termeni relativi, Luxemburgul a avut de departe cea mai mare comunitate de cetățeni născuți într-o altă țară a UE, 33,8%, urmat de Cipru cu 10,6% și Austria cu 9,3%. Belgia și Malta au înregistrat, de asemenea, cote mari de cetățeni născuți în alte țări UE, cu 7,9% fiecare.

Polonia și Lituania, pe de altă parte, au avut cele mai mici ponderi de cetățeni născuți în alte țări UE, cu doar 0,6% fiecare. Bulgaria și România au înregistrat și ele valori scăzute, cu 1,0% fiecare.

În privința cetățenilor născuți în țări non-UE, cele mai mari ponderi au fost înregistrate în Malta (15,7%), urmată îndeaproape de Luxemburg (15,6%). Aceste două state membre UE au fost urmate de Suedia (14,9%), Estonia (13,1%) și Cipru (12,2%). Cele mai mici ponderi de cetățeni născuți în afara UE au fost în România (0,7%), Slovacia (1,0%), Polonia (1,9%), Bulgaria (2,2%) și Ungaria (2,9%).

Comparativ cu 2021 (în termeni absoluți), 13 membri ai UE au înregistrat o creștere a numărului de cetățeni născuți în țări non-UE și în țările UE în 2022 (Belgia, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Irlanda, Luxemburg, Ungaria, Malta, Țările de Jos, Austria, Slovacia, Finlanda și Suedia), în timp ce cinci membri au înregistrat o tendință opusă, cu numărul ambelor grupuri de cetățeni în scădere (Cehia, Grecia, Italia, Letonia și România).

Au fost observate și alte tendințe interesante: în Germania, Franța, Spania, Cipru, Lituania, Polonia și Slovenia, numărul cetățenilor născuți în afara UE a crescut, în timp ce numărul cetățenilor născuți în alte țări UE a scăzut. O tendință opusă s-a înregistrat în Croația (într-o măsură foarte mică) și Portugalia, unde numărul cetățenilor născuți în alte țări UE a crescut, dar populația născută în străinătate în afara UE a scăzut.

În ceea ce privește populația rezidentă străină din statele membre UE, Eurostat a reținut circumstanțele particulare din Letonia: „În majoritatea statelor membre ale UE, majoritatea străinilor erau cetățeni din țări non-UE. Numai în Luxemburg, Cipru, Austria, Irlanda, Belgia, Țările de Jos și Slovacia, cetățenii unui alt stat membru al UE au reprezentat peste 50%. În cazul Letoniei, proporția cetățenilor din țările terțe este deosebit de mare din cauza numărului mare de non-cetățeni recunoscuți (în principal foști cetățeni ai Uniunii Sovietice, care au reședința permanentă în aceste țări, dar nu au dobândit nicio altă cetățenie). (Traducerea: Cristina Zaharia, RADOR)