Judecătorii despre deputatul Virgil Pop: "Detenţia asigură îndreptarea atitudinii acestuia faţă de comiterea de infracţiuni"

Completul de cinci judecători de la Curtea Supremă a făcut publică motivarea condamnării deputatului Vigil Pop la cinci ani de închisoare cu executare.

Acesta este primul caz de condamnare a unui parlamentar în timpul exercitării mandatului. Completul de judecată a fost format din cinci judecătoare: Aida Popa, Magdalena Iordache, Leontina Cişmaşiu, Ana Hermina Iancu şi Simona Neniţă. Virgil Pop a fost ales pe listele PNL, atunci când era arestat preventiv în acelaşi dosar. Deputatul a fost găsit vinovat pentru trafic de influenţă, pe data de 26 martie 2012, şi este încarcerat în penitenciar. "O reacţie socială adecvată" "Înalta Curte, Completul de 5 Judecători apreciază, pe de-o parte că nu se impune reducerea pedepsei principale aplicată lui Virgil Pop, iar pe de altă parte, că modalitatea de executare, în regim de detenţie este singura în măsură să asigure îndreptarea atitudinii acestuia faţă de comiterea de infracţiuni, resocializarea sa viitoare pozitivă, precum şi o reacţie socială adecvată în diminuarea săvârşirii unor infracţiuni de corupţie la nivelul unor funcţii de înaltă demnitate publică, întărind percepţia opiniei publice că organele judiciare sunt în măsură să realizeze un act de justiţie, cu respectarea tuturor garanţiilor procesuale conferite, atât de dispoziţiile legale procesuale penale, cât şi de cele ale Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, a cărui finalitate, prin tragerea la răspundere penală, în condiţiile stabilirii vinovăţiei inculpaţilor, corespunde şi caracterului disuasiv al pedepsei, aşa cum este şi în cazul inculpatului Pop Virgil", şi-a motivat decizia Curtea Supremă. Corupţia Potrivit DNA, în perioada decembrie 2007- februarie 2008, în calitatea pe care o avea de consilier judeţean, Virgil Pop a pretins 80.000 de euro , din care a primit 130.000 de lei şi 30.000 de euro de la un denunţător. Banii ar fi fost primiţi pentru ca, prin influenţa pe care o avea asupra persoanelor cu funcţii de conducere din SC Electrica SA Bucureşti şi Transilvania Nord, precum şi asupra preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj de atunci, să determine încheierea unor contracte de execuţie de lucrări de instalaţii electrice în favoarea societăţii administrate de denunţător.