Noi detalii ies la iveală în dosarul Otopeni. Procurorii au intrat în posesia unui stik, pe care se află un fișier numit „viața e frumoasă – 28.02.2022”. În acest fișier s-ar afla cui au dat șpăgi de peste 7,5 milioane de lei patronii duty-free-urilor din aeroport.

Noi detalii din dosarul Otopeni ies la iveală. O contabilă a firmelor lui Cătălin Lăscuț și Radu Tănăsescu, patronii firmei Millenium care opera duty-free-urile de pe aeroport și inculpați în dosarul Otopeni, a predat procurorilor DNA un stick pe care se află un fișier denumit „viața e frumoasă – 28.02.2022”.

În fișierul respectiv s-ar afla notate sumele de bani aflate într-un seif și folosite de inculpați ca șpăgi pentru prelungirea contractelor de concesiune a spațiilor comerciale cu diferite aeroporturi din țară, se arată într-un document din dosarul DNA, consultat de G4Media.ro.

„Pe acest stick era consemnat practic un fel de registru de încasări și plăți. Regula stabilită de asociați era să se scrie cine a adus banii în seif și cui i s-au dat banii. Nu eu am creat acest fișier ”viața e frumoasă – 28.02.2022” aflat pe stickul predat”, este un fragment din declarația contabilei, dată la DNA pe 20 aprilie 2023.

Noi detalii ies la iveală în dosarul Otopeni

Organele de urmărire penală i-au prezentat contabilei o discuție din februarie 2023 dintre Radu Tănăsescu și Hardan Saadeh, om de afaceri libanez, patronul firmei DNATA Catering, denunțător și colaborator al DNA în acest dosar. Patronul Millenium i-ar fi spus acestuia că la contabilă există un fișier în format excel în care sunt menționate toate „șpăgile” din perioada 2022 – 01.02.2023, precum și cuantumul total al acestora de 7.582.000 lei.

„Cu o zi înainte de data de 01.02.2023 TĂNĂSESCU RADU a venit la mine la birou la sediul GRAFTEX, după ce avusesem înainte la birou la MILLENIUM o discutie privind analiza de buget.

Structura de buget a societății MILLENIUM are aproape 98 de centre de cost și era împărțită în operațional și extraoperațional. Eu cred că TĂNĂSESCU RADU prin suma de 7.582.000 lei se referă la suma care apărea pe sheetul de cheltuieli extraoperaționale. Mai mult de atât, cu o seară înainte, situația detaliată a bugetului de extraoperaționale am realizat-o împreună cu el, fiind defalcat acest buget de extraoperaționale pe asociați: LĂSCUȚ CĂTĂLIN, ROȘCA EMIL, OLTEANU ION și RADU TĂNĂSESCU. Suma respectivă se referă la totalul costului de pe sheetul de extraoperaționale.

Acea defalcare pe asociați se referea la cine a dispus acea cheltuială. Acele cheltuieli nu se refereau la cheltuiala unui magazin, ci la costuri angajate de asociați. TĂNĂSESCU RADU a spus să adaug și un sheet pe care să-l denumesc ”marketing money” cu sumele care apar pe stickul la care am făcut referire anterior. 7.582.000 lei era suma totală a cheltuielilor extraoperaționale, iar suma din ”marketing money” era distinctă și viza sumele date din seif cash în 2022. Îmi amintesc că suma din ”marketing money” era de aproximativ 700.000 de euro”, este răspunsul contabilei.

Referirile la fișierul cu banii de șpăgi se regăsesc și în motivarea instanței care a respins acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de unul dintre patronii de la Millenium, Cătălin Lăscuț, cu procurorii DNA.

Instanța a respins înțelegerea dintre procurori și inculpați

Unul dintre asociații de la Millenium, Cătălin Lăscuț, a bătut palma cu procurorul DNA Marian Drăgulescu și a acceptat o pedeapsă de 2 ani și jumătate de închisoare cu suspendare, în schimbul colaborării. Lăscuț a recunoscut că a primit 50.000 de euro de la patronul DNATA Catering, libanezul Saadeh Hardan, ca să facă trafic de influență la vârful Ministerului Transporturilor și să îl ajute să își prelungească contractele cu aeroportul pentru restaurantele sale.

Înțelegerea dintre procurorul DNA și inculpat a fost însă respinsă de judecătorul de la Tribunalul București, pe motiv să pedeapsa este una prea blândă. Decizia nu este una definitivă. Curtea de Apel București va emite un verdict final pe 17 octombrie 2023.

„Instanţa apreciază că pedepsele cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror şi inculpat sunt nejustificat de blânde în raport cu gravitatea infracţiunilor reţinute în sarcina sa.

Referitor la circumstanțele personale ale inculpatului Lăscuț Cătălin, se reține că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale, a recunoscut două dintre infracțiunile pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva sa, cele care fac obiectul acordului de recunoaștere avinovăției, este bine integrat în societate, are vârsta de …, este … are …, studii …, având profesia … și calitatea de ….

Instanța nu neagă că aceste circumstanțe îi sunt favorabile, dar apreciază că tocmai datorită gradului său de educație, acesta a conștientizat natura ilegală și consecințele acțiunilor sale, pe care a înțeles totuși să le desfășoare, iar implicarea sa în mediul de afaceri și conexiunile la nivelul politicului au favorizat săvârșirea infracțiunilor de care este acuzat. Mai mult decât atât, instanța apreciază că lipsa antecedentelor penale reprezintă o stare de normalitate a cetățenilor în cadrul societății și nu poate căpăta valențe deosebite în contextul gravității infracțiunilor de care este acuzat inculpatul. De asemenea, recunoașterea săvârșirii infracțiunilor ce fac obiectul acordului de recunoaștere a vinovăției a fost valorificată prin reducerea limitelor de pedeapsă (…)

Pedeapsa trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social concret al faptei săvârșite si să constituie un avertisment pentru inculpat, pentru a-l determina să reflecteze asupra comportamentului său viitor și asupra atitudinii față de valorile sociale ocrotite de lege”, a arătat judecătorul în motivarea respingerii înțelegerii dintre Cătălin Lăscuț și procurorul DNA Marian Drăgulescu.