Judecătoria Sector 4 ia în discuţie primul termen din dosarul "Colectiv"

Judecătoria Sectorului 4 ia în discuţie, vineri, începând cu ora 12:00, primul termen din dosarul "Colectiv", a cărui rechizitoriu a fost trimis în instanţă joi.

Un număr de 139 de persoane, 11 unităţi spitaliceşti şi 5 instituţii s-au constituit părţi civile în dosarul Colectiv procurorii.

Potrivit unui comunicat al Parchetului General, trimiterea în judecată cu privire la infracţiunea de vătămare corporală vizează la acest moment numai actele materiale cu privire la 20 de persoane vătămate faţă de care au fost finalizate investigaţiile medico-legale.

Cei trei patroni de la clubul Colectiv - Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu - au fost trimişi în judecată, sub control judiciar, pentru săvârşirea infracţiunilor de ucidere din culpă şi vătămare corporală, ambele în formă agravantă, precum şi pentru neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

OMS, stare de alertă la cel mai înalt nivel. Epidemia considerată urgenţă de sănătate

Facebook și TikTok, interzise de un mare angajator din România. Angajații sunt foc și pară

În acelaşi dosar, au fost trimişi în judecată Daniela Niţă, patroana firmei de artificii SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL, Cristian Niţă (director) şi Viorel Zaharia (pirotehnist).

În rechizitoriul Parchetului se arată că, în ziua de vineri seara, 30 octombrie 2015, la Clubul Colectiv din Bucureşti au venit circa 350 de persoane, pentru a audia şi participa la spectacolul formaţiei de rock "Goodbye to Gravity", care îşi lansa cel de-al doilea album - "Mantras of war".

Fazele incendiului din clubul Colectiv sunt împărţite de anchetatori în cinci etape, respectiv etapa premergătoare, de iniţiere, de dezvoltare, de regresie şi stingerea flăcărilor.

De la momentul declanşării focurilor de artificii şi până la stingerea incendiului s-au scurs numai 153 de secunde:

• Momentul 0 al declanşării incendiului a fost la ora 22:32, când au fost pornite efectele pirotehnice.
• La 15 secunde după ce au fost pornite efectele pirotehnice, o parte dintre particulele incandescente ale artificiilor intră în buretele poliuretanic folosit pentru acustica încăperii. Aceste particule incandescente „topesc şi descompun local buretele în volatile inflamabile, coborând gravitaţional în masa de burete, temperatura de descompunere a buretelui este mai mare de 1.800 grade C. Unele particule incandescente posedă suficientă masă neconsumată de metal şi au inerţie termică, astfel că determină aprinderea amestecului inflamabil”, după cum se arată în rechizitoriu.
• Flăcările devin vizibile şi cuprind stâlpul capitonat cu burete.
• După 22 de secunde solistul trupei Goodbye to Gravity anunţă că „asta nu era în program”. Este momentul în care, procurorii consideră că începe „etapa de dezvoltare a incendiului”. O persoană este văzută pe camerele de supraveghere cum încearcă să arunce bere pe stâlpul aprins.
• Flăcările se extind în doar 3 secunde spre tavan şi încep să se emane gazele toxice. Instalaţia de ventilaţie amestecă rapid aceste gaze cu aerul curat de la nivelul solului. Ventilaţia amplifică nu doar concentraţia de gaze toxice, ci şi dezvoltarea incendiului.
• După 41 de secunde de la pornirea efectelor pirotehnice este deschisă prima uşă din club. Se observă extinderea flăcărilor la tavan către zona barului, iar fumul este alb-gălbui. În acest moment al evoluţiei incendiului, suprapresiunea generată, atât de efectul caloric, cât şi de volumul suplimentar al gazelor de ardere, a blocat funcţia de aerisire a sistemelor de ventilaţie, notează procurorii.
• La secunda 72, incendiul devine generalizat. Este deschisă şi a doua uşă însă se formează efectul de pâlnie la evacuarea din club, iar mulţi dintre participanţi cad unii peste alţii.
• După alte şapte secunde incinta este inundată cu fum negru. Camerele de supraveghere îşi reduc aproape de 0 vizibilitatea.
• Camerele de supraveghere îşi pierd, pe rând, semnalul. Incendiul intră în faza de regresie din cauza lipsei oxigenului, însă flăcările sunt în continuare la aproximativ un metru de pardoseală.

• Ultima etapă este caracterizată prin fenomenul de auto-extincţie a incendiului, „datorită atât consumării materialului combustibil suport, cât şi reducerii concentraţiei de oxigen la valori specifice întreruperii reacţiei de oxidare”, după cum notează procurorii.

Dezastrul din Colectiv a fost prevăzut cu ore bune înainte de către un angajat al clubului care i-a prevenit atât de unul dintre patroni, cât şi pe pirotehniştii care montau artificiile că există pericolul declanşării unui incendiu.

Martorul Viorel Stanciu, angajat al clubului Colectiv, a relatat procurorilor că prima oară le-a atras atenţia celor care montau artificiile pe scenă că materialele pirotehnice pot provoca un dezastru. „Le-am spus că le interzic categoric să monteze acele artificii, întrucât am apreciat că dat fiind distanţa de la artificii până la tavan de aproximativ 2,5 metri şi faptul că pe tavan este lemn, poate să ia foc”, a susţinut martorul.

După discuţia cu cei doi Viorel Stanciu s-a dus să-l prevină pe unul dintre patronii clubului, Alin Anastasescu, care i-a spus că va vorbi personal cu pirotehniştii. După intervenţia patronului, artificiile au fost repoziţionate pe stâlpii scenei, iar angajatul a intervenit a treia oară şi le-a spus pirotehniştilor că, din poziţia respectivă, artificiile pot aprinde buretele de pe stâlp.

„Atunci am vorbit cu unul dintre băieţii care se ocupau de artificii, pe care nu aş putea să-l identific, şi i-am spus ca artificiile să bată cât mai departe de stâlpii din interior pe care se afla burete (...)”,a mai arătat martorul.