Joe Biden are nevoie de petrolul Arabiei Saudite, dar nu trebuie să-i ignore istoricul în materie de drepturile omului

sursa: arhivă EVZ

Pe când era candidat la președinție Joe Biden a promis că sub conducerea lui SUA nu-și vor „mai lăsa niciodată principiile la ușă doar pentru a cumpăra petrol ori a vinde arme”. Însă la primul semn al unei crize a prețurilor la combustibili fix asta face: vineri va sosi în Arabia Saudită pentru a se întâlni cu prințul moștenitor Mohammed bin Salman (MBS).

Deși promisese că va face din regat un „paria” după asasinarea jurnalistului Jamal Khashoggi de la The Washington Post, Biden va da acum mâna chiar cu omul care, conform serviciilor secrete americane, a ordonat operațiunea de „ucidere ori capturare” a lui Khashoggi, notează FT

Casa Albă consideră poate că e necesar să-l curteze pe MBS, date fiind restricțiile asupra petrolului rusesc, dar nu ne putem demonstra repulsia față de atrocitățile comise de Vladimir Putin răsplătindu-le pe cele comise de MBS. Există căi mai bune și mai sustenabile ecologic pentru a gestiona criza energetică decât cea de a susține asemenea regimuri. Există totodată riscul ca această vizită să transmită mesajul că liderii saudiți pot acționa în continuare cu impunitate. 

Explicațiile lui Biden

În încercarea de a calma criticile tot mai numeroase apărute înainte de călătoria sa, Biden a scris săptămâna trecută că nu va tolera hărțuirea dizidenților și activiștilor de către guvern. Dar regimul nici nu se limitează la hărțuirea opozanților: peste jumătate din cele 81 de victime ale execuției în masă din martie au fost pedepsite pentru participarea la proteste pro-democrație, conform comisarului ONU pentru drepturile omului. Mulți alți oameni a căror unică „crimă” e aceea de a contesta statu-quo-ul continuă să fie în pericol. Printre ei se numără și Hassan al-Maliki, un teolog pasibil de pedeapsa cu moartea pentru acuzații legate de libera exprimare. 

Explicațiile lui Biden nu menționează nici faptul că saudiții continuă să le aplice copiilor pedeapsa cu moartea. Regimul a pretins de mai multe ori că a abolit această practică incredibil de crudă, însă procurorii continuă să solicite pedeapsa capitală pentru infracțiuni comise în copilărie, judecătorii s-o aplice, iar execuțiile continuă. Decalajul dintre vorbele și faptele regimului e grotesc. 

Chiar acum un an Mustafa al-Darwish a fost executat pentru participarea la un protest violent - calificat de procurorii saudiți drept „rebeliune armată” - când era minor. Un alt copil, Abdullah al-Howaiti, avea doar 14 ani când a fost arestat, biciuit, bătut și abuzat de anchetatorii poliției. După ce se pare că a fost forțat să participe la torturarea propriului frate, el a semnat o „confesiune” falsă cum că a jefuit un magazin de bijuterii și a împușcat un polițist pentru a putea fugi. 

Avocații ONU au cerut casarea condamnării la moartea

Abdullah avea însă un alibi, susținut de depozițiile prietenilor lui, a mamei lui și de filmări de pe camere de supraveghere: era pe malul mării, jucând fotbal, la momentul comiterii jafului. Când a fost condamnat la moartea avea 17 ani. Anul trecut Curtea Supremă i-a casat condamnarea și a dispus rejudecarea procesului, însă în martie a fost condamnat la moarte pentru a doua oară, de aceeași instanță care îl condamnase pentru „confesiunea” obținută sub tortură. Deși avocații ONU au cerut casarea condamnării la moartea, o instanță de apel a confirmat-o recent. 

Presiunea internațională ar putea conta: viețile minorilor Ali al-Nimr, Dawood al-Marhoun și Abdullah al-Zaher au fost salvate mulțumită intervențiilor guvernului britanic. Cei trei băieți au fost condamnați la câte 10 ani de închisoare și eliberați fiindcă stătuseră deja închiși. 

Dacă Biden vrea să-i salveze pe Abdullah al-Howaiti, Hassan al-Maliki și alții ca ei, el trebuie s-o spună fără echivoc. În caz contrar, regimul saudit ar putea fi încurajat să comită și mai multe atrocități, simțindu-se în siguranță pentru că știe că nu vor exista consecințe. Și mai mulți copii și opozanți vor fi executați. Iar administrația americană care a promis să „pună drepturile omului în centrul” politicii sale externe va împărtăși vina. 

Articol de Maya Foa (directoarea organizației pentru drepturile omului Reprieve) 

Traducere: Andrei Suba/asuba/fmatei