Astăzi, Jocurile Olimpice din 1932 sunt amintite ca fiind,  probabil, cele mai de succes din epoca lor, cu facilități bune, mulțimi entuziaste și vreme perfectă. Printre numeroasele inovații și caracteristici memorabile ale Jocurilor se numără „Satul Olimpic”.

Jocurile din 1932 au fost aduse la Los Angeles în primul rând prin eforturile neobosite ale lui William May Garland, un om de afaceri local, care a ocupat funcția de Președinte al Comitetului de Organizare.

Jocurile Olimpice din 1932

Prin urmare, Jocurile Olimpice de la Los Angeles, din 1932 s-au desfășurat în perioada 30 iulie - 14 august 1932. Olimpiada de la Los Angeles a reprezentat cea de-a noua ediție a Jocurilor Olimpice moderne.

Aproximativ 1.300 de sportivi, reprezentând 37 de țări, au concurat la Jocurile din 1932. Slaba participare a fost rezultatul depresiunii economice mondiale și al cheltuielilor de deplasare în California. Jocurile de la Los Angeles au prezentat primul sat olimpic, situat în Baldwin Hills, o suburbie a orașului Los Angeles, care se întindea pe o suprafață de 130 de hectare. Atleții de sex masculin au fost cazați în peste 500 de bungalouri și au avut acces la un spital, o bibliotecă, un oficiu poștal și 40 de bucătării care serveau o varietate de preparate culinare. Sportivele au fost cazate la un hotel din centrul orașului.

Los Angeles Memorial Coliseum a fost extins pentru a găzdui peste 100.000 de persoane. A fost construită și o nouă pistă realizată din turbă zdrobită, suprafață era extrem de rapidă, ceea ce a dus la 10 recorduri mondiale în probele de alergare. Cronometrarea automată uniformă și camera foto de finiș au fost folosite pentru prima dată la Jocurile din 1932.

Vedeta Jocurilor a fost americanca Babe Didrikson. Ea câștigase cinci probe la edițiile olimpice din SUA, dar regulile competiției permiteau femeilor să concureze în cel mult trei probe. Didrikson a concurat la probele de 80 de metri garduri, suliță și săritură în înălțime, câștigând două medalii de aur și una de argint.

Echipa de înot a Japoniei

Echipa japoneză de înot, compusă aproape în întregime din adolescenți, a câștigat cinci din cele șase probe masculine. Kitamura Kusuo, care a câștigat medalia de aur la 1.500 de metri stil liber la vârsta de 14 ani, a devenit cel mai tânăr înotător masculin care a câștigat vreodată o probă olimpică. Femeile americane au dominat înotul, cucerind patru din cele cinci medalii de aur; Helene Madison a câștigat medalii de aur în probele de 100 și 400 de metri liber și a obținut o a treia medalie de aur făcând parte din echipa americană de ștafetă.

După veselia și optimismul anilor 80, muzica de culoare din Los Angeles a devenit dezolantă la începutul anilor 90. Pe măsură ce recesiunea economică și cocaina crack au cuprins Watts și East Los Angeles, o generație de artiști a ales să portretizeze lumea ghetoului cu un realism desăvârșit. Aceștia erau tipi duri care acționau dur, iar sunetul pe care l-au creat a fost numit gangsta rap. Peste mostre electronice măcinate, ei vorbeau despre polițiști, droguri, bande și dorință.

Ice-T, care experimentase lumea bandelor pe propria piele, a introdus lăudăroșenia sa cu ritmuri de ciocan de oțel pe albume pentru Sire Records la sfârșitul anilor 1980. Când N.W.A. s-a despărțit, Ice Cube a canalizat furia pe care o învățase în Los Angeles-ul central-sudic într-o carieră solo, provocând indignare cu câteva piese provocatoare pe AmeriKKKa's Most Wanted (1990).

Cel mai bun jucător de hochei pe iarbă

Dhyan Chand a fost un jucător indian de hochei pe iarbă, considerat unul dintre cei mai mari jucători din toate timpurile.

Chand este amintit mai ales pentru reușitele sale și pentru cele trei medalii olimpice de aur (1928, 1932 și 1936) la hochei pe iarbă, în timp ce India domina acest sport. Sportivul s-a înrolat în armata indiană în 1922. Astfel, a devenit cunoscut când a efectuat un turneu în Noua Zeelandă cu echipa armatei. După ce a jucat la Jocurile Olimpice din 1928 și 1932. Chand a fost căpitanul echipei indiene la Jocurile din 1936 de la Berlin.

A marcat atunci trei goluri în înfrângerea cu 8-1 a Germaniei în ultimul meci. În timpul turneului mondial victorios al Indiei din 1932, el a marcat 133 de goluri. Cunoscut drept „Vrăjitorul” pentru controlul superb al mingii, Chand a jucat ultimul său meci internațional în 1948, după ce a marcat peste 400 de goluri în timpul carierei sale internaționale.

Georgia Coleman a fost o scafandră americană deosebit de talentată. Sportiva a executat o săritură mortală înainte 21/2 în competiție. A câștigat mai multe medalii olimpice, inclusiv una de aur în proba de trambulină.

Coleman făcea scufundări de doar șase luni când a concurat la Jocurile Olimpice din 1928 de la Amsterdam. La doar 16 ani, ea a câștigat o medalie de argint la platforma de 10 metri. Cât și una de bronz la trambulina de 3 metri. Combinând atletismul cu grația, Coleman a dominat campionatele naționale americane. În următorii ani, a câștigat titlurile la trambulina și platforma în aer liber (1929). Cât și la trambulina de 1 metru (1931) și 3 metri (1929) în sală.

Performanța lui Coleman de la Los Angeles

În 1932, Coleman a făcut parte din echipa olimpică. Aceasta a concurat la Jocurile de la Los Angeles din acel an. Înainte de începerea competiției, oficialii au considerat că nu sunt adecvate costumele de baie.  Coleman și alți câțiva scafandre americane se aflau în această situație. Astfel, le-au obligat pe femei să se schimbe. Schimbarea nu i-a afectat performanța. Coleman a câștigat o medalie de aur la trambulina de 3 metri și o alta de argint la platforma de 10 metri.

În 1937, Coleman a contractat poliomielită pierzându-și picioarelor. În cele din urmă le-a recăpătat, dar mai târziu a suferit de o afecțiune hepatică. Coleman a decedat în 1940, la vârsta de 28 de ani, după ce a făcut pneumonie. În 1966 a fost inclusă în International Swimming Hall of Fame.