PROFESIONIŞTI. Aproximativ 300 de salvamari sunt antrenaţi şi plătiţi pentru a veghea la siguranţa turiştilor. În echipă sunt şi opt fete curajoase.

Pe plajele litoralului acţionează, în acest sezon, cel puţin 300 de sal vamari, tineri între 18 şi 35 ani, care veghează la siguranţa turiştilor ce se aventurează, uneori, mult prea în largul mării. Trei sferturi dintre ei sunt membri ai Asociaţiei Naţionale a Salvamarilor din Romania, adică absolvenţi ai unor cursuri internaţionale de specialitate şi sunt recunoscuţi în toată Europa.

Cei mai mulţi sunt studenţi sau elevi, sportivi la şcoli de profil. Sunt şi opt tinere în echipă, dintre care şi o studentă la Academia de Poliţie. Salariile sunt „bunicele” pentru că Asociaţia le-a obţinut şi „norma de hrană pentru sportivi de performanţă” şi pot primi astfel 1.300-1.400 lei pe lună. Jobul de vară îi ajută astfel să-şi plătească facultatea sau să se întreţină în timpul şcolii. „E o meserie frumoasă”, spune cu mândrie Gabriel Culea, unul dintre cei mai cunoscuţi salvamari de pe litoral.

Atribuţiile salvamarilor sunt împăr ţite, de la şefi de sectoare, conducători de ambarcaţiuni, bărci, caiace, şalupe rapide până la cei din posturile de observare. Toţi sunt instruiţi să acorde şi primul ajutor în caz de înec.

„Trebuie să fii curajos”

„Pentru a deveni salvamar trebuie, în primul rând, să fii curajos, să nu-ţi fie frică de apă, să ştii să înoţi, să stai bine cu psihicul, pentru că, atunci când acorzi primul ajutor unui înecat şi faci resuscitarea cardiorespiratorie, îţi trebuie multă stăpânire de sine”, spune Gabi Culea. „În nomenclatorul meseriilor noi figurăm ca salvatori acvatici. Sună ciudat şi de aceea asociaţia noastră a făcut demersuri pentru ca meseria noastră să fie cea de salvamar”, spune Gabriel Culea.

El îşi aduce aminte că a văzut prima dată salvamarii pe plaja din Mamaia în urmă cu 10 ani, când se antrena cu caiacul pe mare, fiind legitimat la clubul Farul Constanţa.

Apoi, când Primăria Constanţa a făcut anunţuri de angajare, s-a dus de curiozitate, a dat probe şi a fost acceptat imediat. „Munceam foarte mult, lumea nu ştia atunci că trebuie să respecte balizele, alergam de colo-colo, aveam doar trei bărci de salvare, dar voiam să fim ca în «Baywatch».” După ce, în 2000, Asociaţia Naţională a Salvamarilor a preluat contractul cu Primăria Constanţa, au apărut 50 de salvamari, 10 puncte de salvare cu câte o barcă şi echipamente.

În 2002, Gabi Culea a devenit şef de sector în Mamaia şi a început să selecteze numai sportivi, de la caiac-canoe, înot şi canotaj. „Puneam afişe la facultăţi, nu salariul ne atrăgea, ci faptul că eram în elementul nostru, eram unde ne plăcea nouă cel mai mult: marea, valurile, aventura, adrenalina.” Nu stau nici iarna, se antrenează pe lac, la mare, cu ambarcaţiuni, înoată , aleargă.

În verile din 2003-2005, pe plaja din Mamaia nu a fost niciun caz de înec, deşi Marea Neagră e foarte periculoasă şi schimbătoare. „Învăţasem şi noi, singuri, unde sunt curenţii mai puternici, unde trebuia să stăm pentru a fi cu ochii pe cei care se avântau în mare, deşi era furtună şi nu ţineau cont de sfaturile noastre”, povesteşte râzând Gabi.

Salvamarului nu-i prea place să vorbească despre oamenii pe care i-a salvat de la moarte. „Tragediile se întâmplă mai mereu din cauza inconştienţei turiştilor care nu vor să asculte şi se duc în larg să înoate, când valurile sunt mari”, conchide profesionistul.

CURSURI Au învăţat meserie de la specialiştii nemţi

În 2003, salvamarii şi-au dat seama că până atunci acţionaseră doar după ureche, din pasiune pentru meserie. Un neamţ care avea o terasă pe plaja din Mamaia le-a adus din Germania un manual al salvamarului şi, la scurt timp, l-a convins să vină pe litoral chiar pe preşedintele Asociaţiei Salvamarilor Profesionişti din Europa.

Specialistul neamţ a venit cu 5 instructori, care au adunat 20 de salvamari. „Şi, uita aşa, am devenit elevi ai cursului internaţional de salvamari şi ne-am dat seama că eram departe faţă de ce ne-au învăţat, a fost o experienţă de ne uitat. Am văzut cum trebuie să acţionăm cu rezultate fantastice, ne antrenam de dimineaţă până seara, ce mai, a fost adevărata noastră trecere la profesionişti”, îşi aminteşte salvamarul Gabi Culea.

Protocol pentru dezvoltare

Apoi, în fiecare an, cel puţin 20-25 de tineri urmau cursurile, instruiţi de patru din cei mai buni absolvenţi ai cursurilor anterioare. A apărut şi echipa naţională de salvamari a României, care a câştigat campionatul european. La sfârşitul lui 2008, erau 200 de absolvenţi şi 30 de instructori.

Numărul salvamarilor profesionişti va ajunge la aproape 1.000, vor fi 150 de puncte de salvare, vor avea echipamente de salvare de ultimă generaţie. Şi asta pentru că, săptămâna trecută, Consiliul Judeţean Constanţa, primăriile de pe litoral şi Asociaţia Naţională a Sal va marilor Profesionişti din România au încheiat un protocol pentru dezvoltarea serviciului pe tot litoralul, de la Năvodari, până la Vama Veche.

Organizaţiile de salvamari din sudul litoralului vor fi cooptate în Asociaţie şi vor participa la cursurile de specializare în meserie.

Cei mai buni observatori ai activităţii salvamarilor sunt turiştii. „Sunt zile când îi văd că nu au timp să respire, aleargă dintr-o parte în alta a plajei, avertizează, trag la rame pentru a tăia calea turiştilor care se avântă în valuri. Au fost cazuri când, impresionaţi, turiştii le-au adus de mâncare sau un suc. Foarte puţini le mulţumesc după ce le-au salvat viaţa. Când trec prin aşa ceva, mulţi nici nu mai vin la plajă”, spune Culea.