Jean Mihail, un „părinte al patriei” uitat. Cum a reușit magnatul român să salveze patria sa  acum 92 de ani?

Istoria României are multe chipuri de eroi. Sunt eroi politici, militari, ai științelor, artei. Mai există o categorie specială de eroi, binefăcătorii. Unul dintre aceștia a fost doljeanul Ioan C. Michail. mai cunoscut ca Jean Mihail.

Jean Mihail, de la conservatori la liberali

Jean Mihail se naște la 30 octombrie 1875, la Craiova. Tatăl său este latifundiarul Constantin Dini Michail. Familia sa are origini sud-dunărene. Jean Mihail este cumva la a patra generație și ultima a familiei sale despre care se crede că a ajuns la nord de Dunăre prin Mihai Constandin, undeva după tratatul de la Kiuciuk Kainardji din 21 iulie 1774.

Mama lui Jean și a fratelui său mai mic, Nicolae, soția lui Dini moare încă de tânără. Dini nu se mai recăsătorește. Decide să-și educe copiii la școli înalte în Vest așa cum făcuse și el. Construiește mai multe școli, biserici, dar și Palatul care astăzi găzduiește Muzeul de Artă din Craiova. Moare înainte de a se putea muta în el, în anul 1908. Jean îl va utila complet și îi va da gloria la care visase Dini.  La Bârza -Valea Stanciului, Dolj, în 1884, Dini Michail a ridicat o școală cu fronton de templu grec, pe frontonul căreia scria: „Luminati-vě ca să prețuiți mai bine plugul și munca câmpului”!

Dini fusese un conservator, pasiune avută și de fiul său, care, animat de idei reformatoare va trece la liberali. Jean sprijină reforma agrară din 1921, este prieten la cataramă cu I.G.Duca, speranța liberalismului românesc.

Jean Mihail și arhitectura celei mai mari averi financiar-monetare din România

La cinci ani de la moartea lui Dini Michail, murea și Grigore Cantacuzino Nababul, liderul cosnervatorilor. La acel moment, avea cea mai mare avere din țară. Jean Mihail îl va întrece. Evident, Jean a primit despăgubiri prin exproprierea moșiilor sale la Reforma din 1921. Jean Mihail a știut să facă investiții bune, Nu s-a căsătorit niciodată, dar era un bărbat fermecător și curtat de femei frumoase. Fratele său va avea  o existență tumultoasă și va muri nu înainte de a fi trecut la confesiunea catolică.

Jean Mihail a moștenit atât averea fratelui său cât și a două mătuși bogate: Maria Colloni, numită Coloneasa și Elena Dumba acum circa un secol prin 1923-1924. Între timp, peste România, a venit Marea Criză, iar România era în pericol să dispară chiar dacă era România Mare.

Garantarea împrumutului, testamentul filantropic și moartea „părintelui patriei”

Marea Criză a fost o castană fierbinte pentru Regele Carol al II-lea. România a introdus din 1931 și până în 1933, trei curbe de sacrificiu. Asta însemna că muncitorii au suferit tăieri salariale și de 30% iar volumul impozitelor, taxelor a crescut foarte mult. Din păcate, aceste măsuri extreme nu au asigurat necesarul supraviețuirii. Șansa era cu un împrumut extern, dar pentru asta trebuiau active financiare sigure, în special lichidități ca gaj. Cel care a decis să intervină a fost Jean Mihail.

Jean Mihail avea o avere care în aur valora cam 6 miliarde de lei la nivelul anilor 1930. El nu a stat pe gânduri și a garantat împrumutul extern. Conștient de lumea în care trăia, cu ascendentul extremei drepte, apariția grevelor comuniste, el a decis să își scrie testamentul la 14 februarie 1933. Ministerul Agriculturii și Domeniilor urma să administreze Fundația Ioan C. Michail, constituită să administreze averea sa mobilă și imobilă.

Marele filantrop a murit pe 23 februarie 1936 la București și a fost înmormântat la Craiova, la 28 februarie 1936. Din păcate, până în anul 1948, când comuniștii au desființat toate fundațiile, din averea acestui „părinte al patriei” nu mai rămăsese nimic în afara imobilelor.Dar și unele din acestea precum conacul Colloni din Deveselu se vor degrada.

Spitalul care nu s-a mai făcut la București, cărțile care nu s-au mai scris

Marele filantrop Jean Mihail, senator PNL a lăsat bani în testament pentru ca la Filaret, unde era aer curat să se facă un spital modern la standardele de acum peste 90 de ani. Spitalul trebuia să fie pentru femei, să trateze afecțiuni legate de sfera de obstetrică-ginecologie și neonatologie. Spitalul era unul clinic, dedicat prevenirii, tratării problemelor mamei și copilului. Evident, prevăzuse ca spitatul să fie unul în care să se facă o cercetare de anvergură. Crescând fără mamă, Jean Mihail s-a gândit să protejeze viitorul natalității în acel spital.

Marele filantrop lăsase destui bani Academiei Române pentru ca, anual, o carte, o lucrare de folos națiunii române și țării, indiferent că era din sfera umanistă, inginerească, medicală sau a științelor exacte, să fie premiată. Au trecut 88 de ani de la moartea sa și nu cred să existe pe o carte a Academiei Române mențiunea: „premiată din fondurile lăsate Țării de Ioan C. Michail”.

Epilog

În orice caz, când Regele Mihai I a vizitat Craiova în 1943, trecând pe la Palatul Michail, Fundația bătea pasul pe loc. Salariile celor ce trebuiau să îndeplinească prevederile testamentare erau colosale, iar realizările de la minim spre 0.

Nici după 1990, politicienii sau oamenii de știință nu au fost mai îngăduitori cu memoria celui supranumit „Leul Olteniei”. Niciun academician sau politician, fie el liberal, conservator, social-democrat ori progresist nu l-a amintit vreodată în vreun discurs, nici pe 30 octombrie nici pe 23 sau 28 februarie. Dar gestul făcut de el, acela de a-și salva țara, punându-și averea gaj  acum 92 de ani, în 1932 a rămas și nu poate fi uitat.

Sursa foto: captură Youtube