Ovidiu Lipan Ţăndărică, Rona Hartner şi Taraful de la Clejani vor cânta în capitala franceză alături de nume mari ale jazzului internaţional, precum Richard Galliano, Didier Lockwood sau Tchavolo Schmitt.
Cea de-a treia ediţie a festivalului Tzig'n Jazz, care are loc între 17 şi 21 noiembrie 2010 în Sala Bizantină a Palatului Béhague din Paris, aduce pe aceeaşi scenă muzicieni români de jazz manouche şi nume internaţionale de referinţă ale genului.
Organizat de muzicianul român cu origini ţigăneşti Alin Predoi, în parteneriat cu Institutul Cultural Român de la Paris, festivalul începe să se impună pe agenda pariziană ca un eveniment remarcabil. "Dacă periferia Parisului era bogată în concerte de jazz, capitala era până acum săracă în astfel de evenimente. O injustiţie reparată de doi ani încoace de Tzig'n", scria "Le Parisien".
Vedeta Tzig'n Jazz 2010 este ţambalul, instrument mai puţin utilizat în jazzul occidental. Timp de cinci zile, în fiecare seară un virtuoz român al ţambalului invită pe scena Palatului Béhague mari nume ale jazzului internaţional. Astfel, Giani Lincan, Costi Lăcătuş sau Marius Preda vor concerta alături de acordeoniştii Richard Galliano şi Emy Drăgoi, violonistul Didier Lockwood, chitariştii Tchavolo Schmitt şi Angelo Debarre, solista Anne Ducros. Ovidiu Lipan Ţăndărică, Rona Hartner sau Taraful din Clejani completează afişul Tzig'n Jazz 2010, care, în acest an, este purtătorul unui mesaj despre importanţa toleranţei şi a incluziunii sociale.
Data de 17 noiembrie, deschiderea festivalului, a fost aleasă pentru a marca ziua internaţională a toleranţei, sărbătorită în toată lumea pe 16 noiembrie, conform rezoluţiei ONU nr. 51 din 1995.
Armonii pe scenă între francezi şi români Punct de întîlnire a două universuri muzicale, swing şi muzică ţigănească, genul s-a impus în Franţa odată cu miticul chitarist Djago Reinhardt, cel care în anii '40 a cântat chiar o variantă manouche a imnului "La Marseillaise".
"Festivalul Tzig'n Jazz e o aventură umană şi artistică în acelaşi timp", susţine organizatorul Alin Predoi, pianist român stabilit la Paris din 1988. Anul acesta nu eu i-am contactat, ci muzicienii francezi, precum marele Richard Galliano, m-au contactat, dornici să participe la a treia ediţie a festivalului şi acceptând un preţ derizoriu, doar 15% la sută din ce pretind de obicei. Sunt primii care admit că muzicienii români întâlniţi cu această ocazie pe scenă sunt de acelaşi calibru", precizează Alin Predoi.
Tensiunile recente provocate de expulzările ţiganilor din Franţa trebuie speculate în sens invers, crede muzicianul. "Numai un eveniment cultural de anvergură poate face ca opinia publică şi politicienii să conştientizeze că, pe scenă, lângă artistul francez adulat de toată lumea, muzicianul român de origine ţigănească merită aceleaşi onoruri, fără prejudecăţi. Vreau ca România să fie arătată cu degetul de admiraţie pentru ţiganii ei", se ambiţionează muzicianul.
"Sunt profesor de pian la Paris. Am clienţi directori, bancheri, afacerişti. Ştiu că sunt român şi că am sânge ţigănesc.", ALIN PREDOI, muzician
VIOLONIŞTI. Costel Niţescu şi Didier Lockwood
<object height="344" width="425"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/qEZNFIYsE9U?fs=1&hl=ro_RO" /><param name="allowFullScreen" value="true" /><param name="allowscriptaccess" value="always" /><embed src="http://www.youtube.com/v/qEZNFIYsE9U?fs=1&hl=ro_RO" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" height="344" width="425"></embed></object>
Recomandările noastre
