Americanii s-au răzbunat crunt pentru afrontul din 7 decembrie 1941 de la Pearl Harbor. Hiroshima și Nagasaki doar au „pregătit” terenul. Redactată sub ocupație americană, promulgată pe 3 noiembrie 1946 de împăratul Hirohito (căruia tocmai îi refuzase dreptul divin) și intrată în vigoare pe 3 mai 1945, noua Constituție a Japoniei consfințea desființarea definitivă a armatei.

Fatidicul (pentru imperialismul nipon) articol 9 al Constituției suna așa: „Aspirând sincer la o pace internațională întemeiată pe justiție și ordine, poporul japonez renunță pentru totdeauna la război ca drept suveran al națiunii, sau la amenințare, sau la utilizarea forței ca mijloc de rezolvare a conflictelor internaționale.

Pentru atingerea scopului stabilit în paragraful precedent, nu vor mai fi menținute niciodată forțe terestre, navale și aeriene sau orice alt potențial de război. Dreptul de beligeranță al statului nu va fi recunoscut.”

Tigrului îi fuseseră smulși colții și transformat în mielușel. Dar ca de atâtea ori în istorie, americanii vor ajunge curând să-și blesteme graba unor decizii radicale. Peste numai doi ani, pe 21 septembrie 1949, Mao proclama Republica Populară Chineză, iar Washingtonul se trezea fără un aliat puternic în Pacific în fața pericolului roșu.

Anemicele forțe militare (intitulate de „auto-apărare”), păstrate de Japonia în ciuda Articolului 9 au fost girate multă vreme de Ministerul de Interne de la Tokyo.

Când Donald Trump repară la golf greșelile geostrategice ale lui Harry Truman

Contextul internațional i-a fost favorabil lui Shinzo Abe. Conflictul mocnit din Marea Chinei de Sud, unde Beijingul s-a declarat stăpân cu de la sine putere pe Arhipelagul strategic Spratly, sfidând direct Japonia (care revendică și ea o parte din insule) și indirect hegemonia Statelor Unite, și amenințarea nucleară tot mai mare a Coreei de Nord asupra regiunii, au transformat în doar câțiva ani Japonia într-un partener-cheie al Occidentului. Venirea la Casa Albă a lui Donald Trump a însemnat încă o pală de vânt geostrategic în pânzele lui Abe. Între cei doi, relațiile sunt excepționale: premierul nipon a fost primul lider străin primit la Casa Albă de Trump, iar consultările lor sunt periodice. Trump l-a felicitat în felul său pe Abe pentru victoria de duminică, anunțând că abia așteaptă să joace împreună o partidă de golf, cu ocazia vizitei pe care liderul american o va face în Japonia pe 5 noiembrie.

Cu o lună în urmă, Steve Bannon, strategul campaniei electorale a lui Trump, un om care păstrează o influență uriașă asupra acestuia, chiar și după ce a plecat de la Casa Albă, nominaliza în mod expres Japonia, alături de NATO, UE sau Coreea de Sud în rândul „protectoratelor” americane și conchidea: „SUA nu își mai poate permite așa ceva!” Sprijinit puternic de America lui Trump, tigrul își ia colții înapoi.

Abe s-a strecurat cu pași de felină

Duminica aceasta, câștigarea detașată de către premierul conservator Shinzo Abe (foto) a alegerilor anticipate poate însemna o cotitură istorică pentru Japonia. Dobândirea de către coaliția sa a 2/3 din locurile Camerei Inferioare a Parlamentului deschide calea spre revizuirea Constituției, astfel încât să îi permită Japoniei să-și exercite dreptul la apărare.

De la revenirea sa la putere în 2012 (a mai fost șeful executivului între septembrie 2006 și septembrie 2007), Shinzo Abe a încercat din răsputeri să redea Japoniei statutul de putere militară. Date fiind temerile comunității internaționale și prejudecățile propriului popor, a trebuit să arate abilitate și prudență, însă pașii lui Abe spre reînarmarea Japoniei au fost tot mai apăsați.

Anul trecut, Țara Soarelui Răsare a alocat pentru Apărare un buget record: 44 de miliarde de dolari, inclusiv șase submarine. Iar Tokyo și-a manifestat internția de a achiziționa rachete de croazieră și avioane de luptă F-35. Auto-apărare?

În martie, anul acesta, premierul Abe anunța Parlamentul că renunță la limita de 1% din PIB pentru Apărare, limită pe care Tokyo și-o impusese singur.

Însă cea mai spectaculoasă măsură, până la o eventuală modificare a Constituției, a avut loc în septembrie 2015, când parlamentul nipon, dominat de coaliția aceluiași Abe, a aprobat un pachet de 11 legi care îi permitea să se angajeze în lupte pentru a-și „proteja aliații”. Nota bene: chiar dacă teritoriul sau poporul japonez nu erau amenințate direct. Așadar, lovituri preventive!

Te-ar putea interesa și: