Recentul amendament adus Constituţiei Japoniei, ce permite acum armatei acestei ţări să se angajeze în operaţiuni militare defensive, are o semnificaţie istorică în actualul context în care Japonia încearcă să joace un rol proactiv pe planul securităţii şi să descurajeze ameninţările externe, se arată în Carta Albă a apărării pentru anul 2014, aprobată astăzi de guvernul de la Tokyo, transmite agenţia niponă Kyodo.

Documentul apare într-o perioadă în care guvernul condus de Shinzo Abe încearcă să reconstituie cadrul securităţii postbelice a Japoniei, întrucât constată o sporire a ameninţărilor externe.

La începutul lunii iulie, guvernul de la Tokyo a reinterpretat Constituţia pacifistă a ţării, în sensul reevaluării conceptului de “autoapărare”, o decizie controversată ce a stârnit multe critici. Mişcarea survine după ce Japonia a respins în perioada postbelică ideea participării la operaţiuni de apărare colectivă sau la acţiuni de apărare a aliaţilor, interpretarea anterioară a legii fundamentale permiţând numai constituirea unui nivel “minimal” de forţe pentru apărarea ţării.

Documentul aprobat marţi constată o modificare a balanţei puterii în Asia, dar subliniază importanţa alianţei de securitate dintre SUA şi Japonia, precizând că prezenţa trupelor americane pe teritoriul nipon are un rol de “descurajare”.

Textul acordă o atenţie specială Chinei, Ministerul japonez al Apărării exprimându-şi preocuparea în legătură cu manevrele efectuate de armata chineză şi cu acţiunile “insistente” ale acesteia în Marea Chinei de Est, unde continuă să trimită nave de patrulare.

Autorităţile de la Tokyo consideră că declararea de către Beijing a unei zone de excludere aeriană ce acoperă şi arhipelagul Senkaku, aflat sub controlul Japoniei, dar care este revendicat de China, reprezintă un act “foarte periculos” ce modifică în mod unilateral statu quo-ul, escaladează tensiunile şi poate conduce la “consecinţe nedorite”.

În document se mai exprimă îngrijorarea şi faţă de “lipsa de transparenţă” a Chinei în ceea ce priveşte chestiunile militare şi de securitate, avertizându-se că acestea trebuie urmărite de Japonia cu atenţie maximă, iar mişcările Beijingului obligă Japonia să fie pregătită pentru eventuale incidente în “zona gri”. Pentru a preveni astfel de situaţii, ministrul japonez al apărării, Itsunori Onodera, a declarat că între guvernele de la Tokyo şi Beijing ar trebui creată o linie telefonică specială.

În ce priveşte Coreea de Nord, Ministerul japonez al Apărării menţionează că programul nuclear este considerat de regimul de la Phenian drept un element vital de descurajare împotriva Statelor Unite, în timp de liderul Kim Jong-Un încearcă să-şi consolideze puterea. De asemenea, ambiţiile nucleare şi balistice ale Coreii de Nord, confirmate şi de recentele teste cu rachete, constituie o ameninţare gravă şi iminentă la adresa securităţii Japoniei, se arată în Carta Albă.

Cum relaţiile cu statele vecine, precum China sau Coreea de Sud, sunt marcate de diferende istorice şi teritoriale, Japonia s-a orientat către consolidarea relaţiilor de securitate cu statele din Asia de Sud-Est şi cu Australia.

Cât despre Rusia, premierul Shinzo Abe se vede obligat să caute un echilibru între acţiunea concertată alături de SUA şi Uniunea Europeană în conflictul din Ucraina, pe de o parte, şi relaţia personală de încredere cu preşedintele Vladimir Putin, pe de altă parte, în care-şi pune speranţa că ar putea obţine progrese pentru soluţionarea diferendului privind insulele Kurile.

În opinia analiştilor chinezi, citaţi de agenţia Xinhua, această Cartă Albă arată ambiţia guvernului Shinzo Abe de a transforma Japonia într-o putere militară regională. În acelaşi timp, menţionează agenţia chineză, documentul include opinia premierului Abe, şi anume că exercitarea apărării colective nu este contrară Constituţiei pacifiste a Japoniei postbelice. Xinhua consemnează că noua Cartă Albă a apărării este un document de peste 500 de pagini, în patru părţi. şi aminteşte că Japonia a publicat prima Cartă Albă privind apărarea în 1970, iar începând din 1976 le-a actualizat anual.

Şi în Coreea de Sud s-au înregistrat reacţii, imediat după publicarea documentului, guvernul de la Seul cerând celui de la Tokyo să renunţe la revendicarea unui grup de mici insule din Marea Japoniei, denumite Takeshima în limba japoneză şi Dokdo în coreeană.