Pe 19 noiembrie 2024, președintele rus Vladimir Putin a aprobat o nouă doctrină nucleară, marcând o schimbare semnificativă în politica de securitate a Rusiei. Modificările recente scad pragul utilizării armelor nucleare, deschizând ușa unor acțiuni ofensive chiar și în cazul conflictelor convenționale care amenință interesele fundamentale ale Rusiei. Decizia vine la exact 1000 de zile de la începutul invaziei Ucrainei și reflectă o poziționare agresivă în fața eșecurilor militare convenționale.

De ce este noua doctrină nucleară periculoasă?

Noua doctrină nu doar că redefinește condițiile pentru utilizarea armelor nucleare, dar include și posibilitatea ca Rusia să răspundă nuclear unui atac convențional susținut de o putere nucleară. Potrivit Kremlinului, sprijinul acordat de statele NATO Ucrainei este perceput ca o amenințare directă, justificând teoretic escaladarea conflictului la nivel nuclear.

Schimbările introduse în doctrina nucleară includ mai multe elemente alarmante:

• Lărgirea spectrului de amenințări: Rusia consideră acum legitime răspunsurile nucleare nu doar la atacuri directe asupra teritoriului său, ci și asupra aliatului Belarus.
• Interpretarea extinsă a „amenințărilor critice”: Termeni vagi, precum „amenințări critice la suveranitate”, permit Kremlinului o justificare amplă pentru utilizarea forței nucleare.
• Redefinierea țintelor legitime:  Orice stat sprijinitor al Ucrainei - inclusiv staele NATO -  poate deveni țintă legitimă, escaladând riscul unui conflict global.

De asemenea, decizia vine la doar o zi după ce Ucraina a utilizat rachete americane ATACMS împotriva unor ținte militare în profunzimea teritoriului rus. Kremlinul vede această acțiune ca o implicare directă a SUA în conflict, iar amenințările nucleare sunt utilizate pentru a descuraja sprijinul occidental.

Modificările din noua doctrină nucleară subminează credibilitatea Rusiei

Retorica nucleară a devenit o armă uzuală în arsenalul politic al Rusiei, însă eficiența acesteia este în scădere, arată o analiză a politologului Iulian Chifu, publicată în Calea Europeană. De la începutul războiului, amenințările lui Putin nu au reușit să împiedice sprijinul internațional pentru Ucraina. Modificarea doctrinei nucleare și escaladarea retoricii subminează credibilitatea Rusiei pe scena globală, iar comunitatea internațională tratează aceste declarații cu o doză crescută de scepticism.

„Modificările cresc numărul de state și coaliții țintă, precum și tipurile de amenințări care pot fi subiectul retalierii nucleare. În plus, această modificare se consideră o formulă de reacție și escaladare imediată ca răspuns la aprobarea luni, 18 noiembrie a utilizării rachetelor americane cu rază lungă și chiar utilizarea lor de către Ucraina adânc în teritoriul Rusiei. Pe de altă parte, Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, prezent la summitul G20 de la Rio, s-a grăbit să asigure că “susținem cu tărie că facem orice e posibil pentru a nu permite unui război nuclear să aibă loc” și semnând declarația finală a grupului care include referirea la drumul spre o lume fără arme nucleare,” arată Iulian Chifu.

Mai mult, retorica nucleară agresivă a Kremlinului este percepută drept o recunoaștere a slăbiciunii forțelor convenționale ruse. În fața NATO, Rusia nu mai dispune de o descurajare credibilă în afara arsenalului său nuclear, ceea ce subliniază vulnerabilitatea sa strategică.

Răspunsurile Occidentului și ale comunității internaționale

Occidentul a răspuns calm, dar ferm, la schimbările anunțate în noua doctrină nucleară de Kremlin. Oficialii americani și europeni au condamnat retorica belicoasă a Rusiei, reafirmând sprijinul neclintit pentru Ucraina.

Matthew Miller, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, a declarat că Washingtonul „nu vede niciun motiv pentru a ajusta postura nucleară”, subliniind în același timp necesitatea unor măsuri responsabile din partea Kremlinului. „Consiliul Național de Securitate al SUA a susținut că nu vede nici un motiv pentru a crește gradul de alertă sau a modifica postura nucleară – după ce anterior o adaptase la nevoia balansării a doi adversari concomitent, Rusia și China. Totuși modificările lui Putin arată o stare critică în care a intrat azi războiul,” scrie Chifu.

Lideri europeni, precum premierul britanic Keir Starmer și ministrul german de externe Annalena Baerbock, au denunțat noile politici ale Rusiei, reafirmând sprijinul pe termen lung pentru Ucraina. De asemenea, oficialii NATO au arătat că orice încercare de utilizare a armelor nucleare ar avea consecințe catastrofale pentru Moscova.

O nouă criză similară celei din 1962?

Propaganda rusă încearcă să creeze o paralelă între situația actuală și criza rachetelor din Cuba, din 1962, însă experții consideră această analogie drept exagerată. Totuși, riscul unei escaladări accidentale nu poate fi ignorat, mai ales în contextul în care Rusia promovează ideea că o utilizare limitată a armelor nucleare ar putea evita un război global.

În realitate, orice utilizare a armelor nucleare, fie și de putere redusă, ar avea consecințe devastatoare. Reacțiile internaționale ar putea include izolarea completă a Rusiei pe scena globală, suspendarea din organismele internaționale și o ripostă militară masivă.

Rusia – între șantaj și izolare

Modificarea doctrinei nucleare reprezintă un semn clar al disperării Kremlinului în fața eșecurilor militare și diplomatice. Deși retorica agresivă încearcă să intimideze Occidentul, aceasta riscă să lase Rusia fără opțiuni strategice viabile. Într-o lume din ce în ce mai unită împotriva politicilor sale, Kremlinul se află într-o poziție tot mai izolată, iar șantajul nuclear pare să fie un instrument din ce în ce mai ineficient.