Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă a semnat ieri un parteneriat cu instituţia omonimă din Italia, şi anume cu Italia Lavoro, cu scopul de a superviza mobilitatea forţei de muncă dar şi de a îmbunătăţi acest fenomen.
Proiectul “Trasee de mobilitate transnaţională pentru dezvoltarea capitalului uman” presupune o preocupare din partea celor două agenţii pentru formarea profesională a emigranţilor dar şi înfiinţarea unei reţele de servicii informaţionale, care să ajute oamenii să se orienteze în ţara unde caută de lucru.
Ca prim pas concret, colaborarea presupune trainingul a 30 de muncitori români, selectaţi deja din trei regiuni cu podgorii renumite – Constanţa, Vrancea şi Mehedinţi - care se vor specializa în domeniul viticol în Italia, în regiunea Piedmont, în perioada aprilie - iunie 2008. “Cazarea, masa şi transportul muncitorilor români vor fi asigurate de Italia Lavoro. De asemenea, ei vor participa la cursuri de limbă italiană în ţară, înainte de a pleca, iar în Italia vor primi o bursă de 400 de euro pe lună”, a spus Ionel Muscalu, preşedintele AJOFM. Preşedintele Italia Lavoro, Natale Forlani, consideră acest parteneriat o corespondenţă a Bursei locurilor de muncă de la Roma, organizată luna trecută de autorităţile române. “Trebuie să colaborăm deoarece fluxul de muncitori este abundent şi se simte nevoia unui sistem de orientare accesibil pentru aceşti oameni”, a spus Forlani.
Interviu cu Preşedintele Italia Lavoro, Natale Forlani
“Muncitorii au nevoie de informaţii specializate, nu de la rude sau prieteni”
De ce aţi ales România pentru acest proiect? Comunitatea română este prima comunitate străină din Italia, peste 500.000 de muncitori, şi dar mai ales este caracterizată de fluxuri dus -întors foarte intense. Raportul cu România începe de la faptul că noi avem nevoie de forţă de muncă iar România are un surplus la acest capitol. E vorba şi de români care au decis să trăiască în Italia, sau muncitori care doresc să vină la noi nu doar pentru nevoile de bază dar şi pentru a se specializa şi a căuta oportunităţi profesionale importante, dar şi muncitori români care se întorc acasă, pentru că în România e nevoie de ei. Pentru toate acestea este necesară o reţea de informatizare şi de servicii, care acum este foarte săracă. Pentru că se prospectează un flux de muncitori calificaţi şi atunci Agenţia care se ocupă de serviciile de muncă trebuie să răspundă acestei nevoi.
Ce ar presupune aceste noi servicii? Este vorba de creearea de servicii structurale, care să furnizeze informaţii tuturor oamenilor despre cererea şi oferta de muncă română şi italiană dar şi un sistem de orientare generală pentru ei. În acest moment oamenii folosesc un sistem informal pentru a afla aceste lucruri, comunică între ei, rude sau cunoscuţi. Şi asta este o problemă când vorbim despre jumătate de milion de oameni care se plimbă dintr-o parte în alta, şi care nu au timp. Au nevoie de un serviciu specializat care să le răspundă la toate întrebările pe care le au, cu privire la locuri de muncă, la chirii, la modalităţi de incluziune socială. Dacă Bursa locurilor de muncă de la Roma, organizată de autorităţile româneşti, nu şi-ar găsi corespondenţa, din partea Italiei, am avea o problemă.
Care sunt domeniile în care Italia are nevoie urgentă de muncitori? De unde să începem (râde). Noi avem o mare problemă. Italia va pierde în viitorii 12 ani peste patru milioane de muncitori, care vor depăşi vârsta de muncă şi se vor pensiona. Mai este o problemă. Italienii nu sunt dispuşi să facă muncile grele. Astfel că avem nevoie în primul rând în agricultură, în restaurante, bucătării… Ce se întâmplă în ultimul timp este că muncitori din aceste ţări din estul Europei, precum România sau Ucraina, nu mai vor nici ele să facă aceste lucruri. Acum ne gândim cum să calificăm aceşti muncitori străini în domenii precum industrie, spitale, sau în sectoare unde e nevoie de calificare înaltă. Deja multe proiecte de construcţii foarte importante sunt supervizate de români, profesionişti în acest domeniu.
Recomandările noastre
