Acum zece ani conflictul dintre preşedintele Traian Băsescu şi premierul Călin Popescu Tăriceanu, care câştigaseră doar cu un an jumătate împreună alegerile sub steagul ADA, luase amploare. Fiecare lovea în celălalt cu ce avea la îndemână.

Tăriceanu, ca şef al guvernului, avea Ministerul Apărării, condus de omul său de bază, Teodor Atanasiu. În ţară se crease o emoţie puternică prin moartea unui soldat român în teatrul din Afganistan. Aşa că, la vârful PNL, care scăzuse dramatic în sondaje, s-a clocit un plan, care a fost repede descifrat de presa vremii: punera unei presiuni interne şi externe pe Cotroceni prin anunţarea retragerii trupelor din Irak.

Anunţul a fost făcut joi, 29 iunie 2006, de la sediul PNL. Teodor Atansaiu a solicitat CSAT retragerea din Irak, invocând voinţa unanimă a Biroului Permanent al PNL. Liberalii credeau că dacă lovesc un punct cheie al preşedintelui Traian Băsescu: Parteneriatul strategic cu SUA, lansat în decembrie 2004 sub forma axei Washington-Londra-Bucureşti.

Prima reacţie a Cotrocenilor a fost de perplexitate. Preşedintele şi-a revenit, însă, repede, şi, într-o emisiune televizată i-a decredibilizat pe premier şi pe ministrul Apărării făcându-i mincinoşi, spunând ca aceştia ar fi trebuit să ştie că trupele române din Irak se află sub egida ONU. "Singurele trupe considerate de ocupaţie pe teritoriul Irakului sunt cele britanice şi cele americane. Trupele române sunt chemate ca trupe de stabilitate. Trupele britanice şi americane nu se aflau sub egida ONU când au invadat Irakul. România a venit acolo când exista un mandat ONU. Este o mare minciună pe care au spus-o un prim-ministru şi un ministru", a declarat Băsescu. "Ar trebui să se documenteze mai mult", a conchis şeful statului care şi-a manifestat convingerea că Atanasiu nu ştie limba engleză şi nu a înteles în ce manieră vorbeau oficialii americani despre o eventuala retragere în bloc a trupelor. "Atanasiu nu înţelege deloc limba engleză. A înţeles că se stabilea ceva despre retrageri dar n-a înţeles dacă e vorba de toate trupele", l-a ironizat Băsescu pe ministrul liberal.

În şedinţa CSAT din 30 iunie, din cei patru membri liberali doar doi au votat pentru retragerea din Irak, Tăriceanu şi Atanasiu, care avea să şi piardă fotoliul de ministru în urma scandalului.

Ambasadele Marii Britanii şi SUA au reacţionat prompt:

"Marea Britanie ramane in continuare foarte recunoscatoare pentru contributia adusa de Romania in sudul Irakului. Intelegem ca desfasurarea trupelor romane in Irak reprezinta un subiect pentru care decizia revine CSAT si ca nu a fost luata inca nici o decizie privind viitorul prezentei romanesti in zona. Nu am fost instiintati despre propunerea facuta astazi (29.06.2006, n.red.) de Ministrul Apararii si asteptam lamuriri urgente despre planurile sale", a fost replica ambasadorului Marii Britanii la Bucuresti, Robin Barnett, la initiativa PNL.

"Am fost surprins de propunerea Ministrului Apararii privind retragerea trupelor romanesti din Irak. Impresia mea este ca nu toate partile relevante din Romania sau din afara Romaniei au fost consultate inainte ca aceasta propunere sa fie anuntata", sustinea ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucuresti, Nicholas Taubman, intr-un comunicat remis presei.

"Romania este unul dintre cei mai apreciati si de incredere parteneri ai SUA. Avem increderea ca Romania va continua sa lucreze indeaproape cu noi in probleme comune, inclusiv in Irak si in Razboiul Global Impotriva Terorismului", adauga Taubman.

Telegrama secretă a lui Atanasiu

Pe 29 iunie, Atanasiu a folosit în scop politic şi în baza unei iniţiative a unor lideri din PNL pârghiile oficiale ale statului şi ale Armatei. În cursul acelei zile de joi, Teodor Atanasiu împreună cu secretarul de stat din MApN Corneliu Dobriţoiu (fost general în armată, trecut în rezerva in luna mai 2006, de către şeful statului şi proaspat numit de liberali în funcţia de secretar de stat) şi cu Vasile Păun, locţiitorul şefului DGIA (generalul Constantin Croitoru, şeful DGIA nu era în minister, fiind plecat într-o misiune) au hotărât să trimită o telegramă cifrata către toţi ataşaţii militari pe care România îi avea în lume.  Prin telegramă li se ordona să comunice oficialităţilor politice şi militare din ţările unde erau acreditaţi că România se va retrage din Irak.

Vasile Păun fusese promovat în conducerea DGIA tot pe filiera liberală, existând un adevărat scandal la vremea respectiva privind această decizie. Din punct de vedere tehnic, telegrama a fost transmisă de subordonaţii lui Gheorghe Savu, şeful Direcţiei Informatii şi Reprezentare Militară, una din structurile de informaţii ale armatei care avea în compunere şi secţia ataşaşi militari.

Iată conţinutul integral telegramei prin care ministrul Teodor Atanasiu îi obliga pe ataşaţii militari să comunice oficialităţilor din ţările unde erau în misiune că România se retrage din Irak:

Elemente de mandat pentru suştinerea propunerilor privind re-balansarea forţelor militare ale României din Irak

1. Contextul actual al angajamentelor militare ale Romaniei in operatiuni internationale

- In calitatea sa de membru NATO si viitor membru UE, precum si conform angajamentelor asumate in lupta impotriva terorismului, Romania participa in prezent la toate operatiunile Aliantei din Balcanii de Vest, Irak si Afganistan si Mediterana, la operatiunile UE din Balcani si in Darfur, precum si la operatiuni de coalitie, la misiuni in cadrul ONU si sub mandat OSCE.

- Nivelul fortelor a depasit practic in 2006 plafonul obligatiilor internationale asumate de Romania ca stat membru NATO si viitor membru UE, atingand un "prag" istoric.

- Atat in Afganistan, cat si in Irak, Romania a demonstrat ca este un participant activ la lupta internationala impotriva terorismului, dislocand forte inca de la inceputul operatiunilor din aceste zone.

Am fost implicati cu forte in cele mai dificile momente pentru coalitiile conduse de SUA, participand inclusiv la actiuni de lupta de inalta intensitate dupa evenimentele din 11 septembrie.

- In acest context, Romania isi mentine in prezent sustinerea politica pentru toate eforturile internationale indreptate impotriva proliferarii terorismului si armelor de distrugere in masa si ramane un aliat de incredere in cadrul NATO.

Numai in Afganistan am crescut fortele dislocate la 682 de militari in operatiunile NATO si 59 in Enduring Freedom, operatiune de coalitie condusa de SUA. (fata de nivelul de aproximativ 400 militari dislocati initial)

2. Ratiuni si argumente pentru re-balansarea fortelor militare ale Romaniei din Irak

- Decizia privind retragerea trupelor dislocate in cadrul Coalitiei Internationale este o decizie politica, rationala si bazata de argumente concrete, nu determinata de circumstante subiective sau sentimentale. Ne-am asumat anumite obligatii in NATO si fata de partenerii nostri pe care le vom respecta si in viitor, fiind constienti ca acestea pot implica si pierderi tragice de vieti umane, iar propunerile de re-balansare a fortelor nu pornesc de la o reactie brusca (la victimele printre militarii romani), ci de la o analiza bine fundamentata.

Cu urmatoarele argumente:

- In prezent are loc o revizuire/re-dimensionare generala a prezentei internationale in Irak, revizuire dezvoltata de SUA care si-a propus in viitorul apropiat reduceri semnificative de trupe conform declaratiilor gen. Casey.

- Scopul reducerii trupelor Coalitiei este schimbarea treptata a obiectivelor operationale, orientate mai mult spre sustinerea noilor autoritati irakiene (guvernul s-a format, deja vorbim de o alta situatie politica!) si consolidarea rolului fortelor irakiene in teatru.

- In acest context, tari precum SUA, Italia, Polonia, Bulgaria, Japonia reduc numarul de forte, fiecare pe baza deciziei politice nationale. ESTE O EVOLUTIE NORMALA sau care atesta tocmai normalizarea treptata, chiar daca nu rapida a situatiei din Irak.

- Retragerea trupelor unor parteneri de coalitie genereaza noi necesitati si evolutii in teatrul de operatiuni, astfel ca se modifica atat actualele formate de comanda, cat si aranjamentele de sprijin ale Romaniei de pana acum. Fata de aceste dezvoltari, propunerea MApN este o propunere pragmatica vizand re-balansarea efortului nostru in teatru.

- Am fost impreuna cu aliatii nostri si cu SUA in cele mai grele momente retragerea nu este un pas inapoi, ci un pas inainte - o redimensionare cu avantaje reale pe termen mediu:

Avantaje:

- Resursele disponibilizare vor fi o "injectie de capabilitati" in viitor contribuind practic la cresterea contributiei noastre Ia NATO si UE (putem accelera reforma si operationaliza mai multe forte).

- Fondurile economisite vor sustine vectorii actuali de transformare a Armatei Romaniei - obiectiv foarte important atat in cadrul NATO, cat si in relatiile noastre bilaterale cu SUA.

- putem fi mai activi in alte teatre de operatiuni

- putem in viitor sa analizam si alte modalitati de

- participare, inclusiv pe instruire si asistenta de securitate, atat in Irak, cat si in alte regiuni.

Tocmai pentru ca vrem sa ramanem implicati in eforturile de reconstructie si stabilizare, vom mentine in cadrul Echipelor de Instruire ale NATO in Irak (NTM-I) personalul actual (personal de stat major si instructori - 20 de militari).

- Nu conteaza numai cantitatea fortelor (N.B. care raportata la dimensiunile eforturilor Coalitiei - peste 130 000 militari - nici nu este atat de mare), ci calitatea ofertei noastre, faptul ca ne aliniem unor dezvoltari si schimbari reale in teatru.

- Lessons learned: Participarea cu forte inca din primele momente ale constituirii Coalitiei Internationale din Irak a contribuit in mod direct la cresterea pregatirii militarilor nostri, la dezvoltarea actiunilor lor pe noi dimensiuni (au actionat in echipe mixte impreuna cu fortele locale, irakiene

- "embedded teams") la sprijinirea eforturilor de reconstruire a Irakului.

- Pentru aceasta trebuie sa multumim aliatilor nostri, trupelor americane, italiene, britanice si poloneze alaturi de care am actionat.

3. Aspecte politico-militare si normative ale retragerii trupelor in viitor

- Conform legislatiei romanesti, pasii politici si normativi de urmat sunt:

- Ministrul Apararii prezinta in CSAT propuneri privind nivelul fortelor dislocate in teatre de operatiuni pe anul urmator (2007) si in acest caz, propunerea de reducere a efectivelor din Irak.

- CSAT, conform prevederilor legii nr. 42/2004 privind participarea la operatiuni internationale, va discuta si va lua o decizie privind reducerea efectivelor. In functie de decizie, CSAT va informa Parlamentul Romaniei asupra deciziei luate.

- In functie de creionarea unei decizii privind reducerea trupelor, Ministerul Apararii Nationale va fi mandatat sa transmita aceasta hotarare partenerilor de Coalitiei si impreuna cu acestia, sa elaboreze si sa supuna aprobarii politice, calendarul efectiv al retragerii trupelor - pe o anumita perioada de timp generata in primul rand de necesitati operationale.

- In viitor, in functie de deciziile politice, vom studia posibilitatea de a sprijini actiunile actuale ale NATO din Irak, precum si nevoile de asistenta suplimentare ale armatei irakiene.

- Romania va ramane angajata in 2007 in operatiunile in derulare ale NATO, UE, sub mandat ONU si OSCE, precum si in anumite operatiuni de coalitie.

- Prin nivelul fortelor, pregatirea si profesionalismul lor, apreciem ca participarea tarii noastre in aceste operatiuni este si ramane o baza strategica pentru consolidarea rolului nostru de vector de stabilitate - atat in regiunea proxima (Balcani, Marea Neagra, Mediterana), cat si in Orientul Mijlociu sau in zone indepartate de pe glob (Afganistan). In functie de deciziile politice, vom putea analiza in viitor si implicarea in alte operatiuni ale Aliantei, sau conduse de aliati, dupa caz.