Isihasmul- forța rugăciunii

Isihasmul- forța rugăciunii.  Rugăciunea inimii, regăsirea liniștii sunt valențele creștine apreciate  de către credincioși.

Biserica Ortodoxă are o importantă componentă dedicată rugăciunii eliberatoare și care liniștește sufletul și fortifică trupul.

Isishasmul  - origini, rugăciunea inimii și metania

Isihasmul s-a născut în partea răsăriteană a Bisericii. Practic, opiniile sunt împărțite. Fie s-a născut în Egipt, fie în Constantinopol. Cel mai creditat sfânt fondator al isihasmului este Sfântul Grigore Palama. Isihasmul provine din Isychia, termen grecesc traductibil prin liniște.

Isihaștii consideră că „mintea coboară în inimă”. Ei au creat rugăciunea inimii. Aceasta are doar câteva cuvinte dar este profundă. Aceste cuvinte sunt; „Doamne Isuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul!” Secretul este rostirea succesivă a rugăciunii de mai multe ori.  Principiul pe care a fost construită rugăciunea este povața Mântuitorului: „Rugați-vă neîncetat!”.

Ești bolnav, rămâi pieton! S-a schimbat lista de medicamente intezise la voolan. Ultima oră

Leguma banală care devine lux. Și ne strică sărbătorile cu prețuri triple

Rugăciunea inimii se rostește când te concentrezi asupra ei, fără să ai altă ocupație mintală. Cu timpul, dacă o rostești de câteva mii de ori zilnic, mintea coboară în inimă. Adică, ajungi să o rostești fără să faci efortul să cauți cu mintea cuvintele.

Pentru a ține socoteala, a existat obiceiul creării unei brățări. Mai întâi, isihasmul folosea o sfoară cu boabe de fructe sălbatice, apoi s-a ajuns la confecționarea acesteia din lemn și țesături. Brățara aceasta, șiragul de mărgele se numea metanie. Sfinții Părinți spuneau că isihasmul presupune dumnezeire iar metania este arma călugărului.

Isihasmul în spațiul românesc

În spațiul românesc, isihasmul a fost promovat de către Sfântul Paisie Velicicovski. Acesta a trăit în secolul XVIII. S-a născut la Poltava, a călătorit la Athos unde s-a nevoit. S-a întors spre casă și a rămas în spațiul românesc. Isihasmul s-a extins în spațiul românesc în centrele de la Neamț, Sihăstria.

Sfântul Paisie Velicikovki, pe numele său de mirean Piotr Velicicovski s-a nevoit până la finalul zilelor pământești la Mânăstirea Neamțului. Un alt centru important al Isihasmului va fi Sfânta Mânăstire Lainici din zona Pasului cu același nume dintre Oltenia și Ardeal. Sfântul Paisie s-a dedicat studiului textelor patristice primare dar și Patrologiei, adică a biografiilor sfinților părinți ai Bisericii.

Epilog

Isihasmul presupune introspecția, găsirea liniștii interioare, viața izolată în spiritul rugăciunii. Dobândirea rugăciunii inimii este unul din marile daruri duhivnicești la care ar putea aspira un om decis să meargă pe calea desăvârșirii și a mântuirii.