Guvernatorul BNR avertizează că, în România, în goana după profit, unele bănci au acordat credite „periculoase“.
Băncile comerciale oferă unele produse extrem de periculoase pentru persoane fizice, de la creditele acordate celor care nu-şi pot plăti întreţinerea la cele garantate cu documente de salarizare contrafăcute, a spus ieri guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu. „Se dau credite pentru că omul nu-şi mai poate plăti chiria. Este periculos, având în vedere că un credit este dat ca să fie luat înapoi, şi cu dobândă. De asemenea, avem cazuri în unele judeţe unde sunt contrafăcute documente de salariu şi te poţi trezi că nu mai poţi recupera creditul sau nu mai poţi găsi persoana respectivă. Trebuie să se termine cu creditele date cu buletinul sau cele luate imediat“, a spus guvernatorul. Preşedintele executiv al MKB Romexterra Bank, Adrian Radu, consideră că băncile vor creşte restricţiile la creditele acordate peroanelor fizice din cauza crizei internaţionale care a adus majorarea preţurilor la utilităţi, combustibili şi a costurilor de finanţare a băncilor. „În faţa acestor turbulenţe, care avem semnale că se vor repeta, trebuie să creştem restrictivitatea la credite. La asta trebuie să adăugăm o mai bună informare a clienţilor, pentru a şti şi alte detalii referitoare la aceste credite şi să înţeleagă că un împrumut, odată luat, trebuie înapoiat cu costuri suplimentare“, a explicat Radu.
Creditele date pe bandă de către bănci au dus la un nivel de îndatorare a populaţiei aproape critic, ce necesită o monitorizare atentă. La sfârşitul lunii aprilie, împrumuturile acordate populaţiei însumau aproape 82 de miliarde de lei, potrivit datelor BNR. Din totalul împrumuturilor, creditele de consum reprezentau mai mult de trei sferturi, respectiv 62 de miliarde lei, diferenţa fiind acoperită de creditele pentru locuinţe - 16,32 miliarde lei şi cele acordate pentru alte scopuri - 3,39 miliarde lei. Avertizări de la agenţiile de rating
Creşterea rapidă a creditului şi cea a deficitului de cont curent sunt unele dintre problemele mari cu care se confruntă România, conform agenţiei de rating Moody’s. Comisia Europeană estimează că deficitul de cont curent al ţării noastre se va adânci în acest an la echivalentul a 16,1% din PIB, comparativ cu 14% în 2007. Isărescu a spus că, în România, este sustenabil un deficit de cont curent de 9-10% din PIB, la care se poate ajunge prin măsuri treptate.
„Nivelul ridicat al deficitului extern ar putea face ca ciclul pozitiv al economiei româneşti să se închidă într-o perioadă de până la doi ani“, avertizează Eugen Rădulescu, consilier la BNR. El a arătat că România înregistrează creşteri economice începând din 1999, iar din 2001 până în prezent avansul a variat între 4% şi 8%.
SOLUŢII
Împrumuturi direcţionate spre companii Guvernatorul a precizat că BNR este împotriva unei corecţii brutale a dezechilibrelor macroeconomice pe motiv că acest lucru trebuie să se facă gradual, printr-o reducere a creditării, chiar până la jumătate. „O corecţie, dacă nu se va face la timp, se va face brutal şi dureros“, a spus Isărescu. Creditul bancar din România ar trebui ghidat către corporaţii, investiţii şi agricultură, a adăugat şeful BNR.
Recomandările noastre
