Cererea fost înregistrată în instanţă luni, conform portalului CAB, şi are ca obiect ‘constatarea calităţii de lucrător/colaborator al Securităţii (OUG 24/2008)’, Mugurel Constantin Isărescu figurând ca „pârât”.

Până în prezent, Curtea de Apel Bucureşti nu a stabilit când va începe procesul. Potrivit unui comunicat al CNSAS publicat săptămâna trecută, Colegiul instituţiei a aprobat o notă de constatare şi a dispus introducerea la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti a acţiunii în constatare pentru ”stabilirea calităţii de colaborator al Securităţii pentru următoarea categorie de persoane: – art. 3 lit. q (guvernatorul Băncii Naţionale a României, preşedinte, vicepreşedinte de bancă şi membrii consiliului de administraţie din sectorul bancar) – 1 persoană’.

Jurnalistul Dan Andronic a scris că dosarul de colaborator stă în arhiva CNSAS de foarte mult timp: Ca unul care a studiat nenumărate dosare la CNSAS, vă pot spune că Dosarul „Manole” era extrem de cunoscut printre cercetătorii Consiliului.

Când am cerut să am acces la el, prima reacție a fost: ”Îți dăm orice să vezi, dar te rog nu ni-l cere pe ăsta”. Bineînțeles că l-am cerut, însă nici până în ziua de azi nu l-am primit.

În 2017 a fost publicat de România Liberă, care susținea că pe vremea în care era angajat la Institutul de Economie Mondială, o instituție-fațadă a Securității, acesta fusese ofițer deplin conspirat la U.M. 0195, indicatorul Centrului de Informații Externe. Ceea ce trebuie spus este că Institutul de Economie Mondială era condus de academicianul Costin Murgescu, adjunct fiind un general de Securitate: Gheorghe Marcu.

Bombă în lumea politică și financiară. Urmează demisia lui Isărescu? Declarații tranșante

Era instituția care oferea acoperirea perfectă pentru ofițerii conspirați. Din aproximativ 170 de angajaţi ai Institutului, mai mult de o treime – circa 60 – erau ofiţeri acoperiţi ai UM 0544”.

Primele informații privind colaborarea lui Mugur Isărescu cu fosta Securitate au apărut în 2017. Reprezentanţii Direcţiei Comunicare din BNR au spus, la data res­pectivă (2017), că răspunsul Guvernatorului Băncii Centrale la aceste acuzaţii a fost dat în cadrul unui interviu publicat în Jurnalul Naţional.

În interviul respectiv, şeful BNR arată: „Activitatea mea de dinainte de 1989 este arhicunoscută. Am lucrat timp de 17 ani într-un singur loc, la Institutul de Economie Mondială. (…); Institutul avea într-adevăr o poziţie specială în epocă. De exemplu, avea acces direct la fluxul Reuters, pentru a accesa preţuri, evoluţii de cursuri valutare, ştiri din economia mondială etc.

Analizele cercetătorilor pe baza acestor date ajungeau pe canale specializate la instituţiile abilitate, la Ministerul Comerţului, la Guvern, inclusiv pe masa lui Ceauşescu. Având în vedere importanţa şi destinaţia acestora, era precizat cu iniţiale numele tuturor celor care participau la redactarea materialelor, de la analist la dactilografă. Din acest motiv, probabil, au apărut, şi continuă să prezinte interes şi astăzi, întrebările legate de activitatea IEM. (…)

Când am devenit prim-ministru, am cerut explicit să se analizeze activitatea institutului. Concluzia acelei analize a fost una clară: că nu e vorba de aşa ceva! Este adevărat că statutul neconvenţional al IEM impunea salariaţilor o anumită rigoare. Cu atât mai mult, cu cât am avut multe întâlniri în acea perioadă cu cercetători, cu jurnalişti străini, cu diplomaţi, şi am plecat de mai multe ori în străinătate. Desigur, cu acceptul, aşa cum era atunci, al instituţiilor statului. Şi cu referinţe pe care angajaţii le scriau între ei ca garanţii reciproce.

Colectivul nostru era foarte unit în jurul personalităţii academicianului Costin Murgescu. Orice eventuală altă aşa-zisă referinţă nu poate fi decât un prefabricat, aşa cum au fost multe pe această temă, din 1989 încoace. În 27 de ani, tot ce se făcea acolo a fost verificat şi răsverificat. Aşa că eventualele insinuări, care pot apărea, nu pot fi decât noi episoade din lunga listă de strădanii de a fi acuzat cu orice preţ de către aceiaşi oameni care şi-au făcut un subiect cotidian din persoana mea”.