Românii sunt înclinați spre economisire în această perioadă de pandemie, după cum arată ultima cercetare sociologică realizată de IRSOP.

Românii sunt înclinați spre economisire, conform IRSOP.

Mare parte dintre români sunt dispuși să cheltuie mai puțini bani în contextul pandemiei de COVID-19, conform ultimei cercetări sociologice IRSOP.

Cercetarea IRSOP a fost efectuată pe un eșantion de 810 persoane, care au fost intervievați telephonic. Interviurile au fost realizate în perioada 18-28 ianuarie 2021. Eşantionul este reprezentativ pentru populaţia rezidentă în vârstă de peste 18 ani din România. Toleranţa de eşantionare este ±3,5%.

Conform informațiilor cuprinse în cercetare, în 2020 doar 31% dintre români au cheltuit mai mult decât în urmă cu un an. Un procent de 47% au declarat că au menținut cheltuielile la același nivel, iar 22% le-au restrâns.

Tendința pare să se mențină și în acest an. 41% dintre români cred că vor cheltui mai mult, 38% la fel ca anul trecut, iar 19% mai puţin.

Chiar dacă situația pare a se îmbunătăți, conform procentelor, mulți dintre cei întrebați se așteaptă la o scumpire a vieții. În acest context ei spun că vor cheltui mai mult. De altfel, 55% dintre cei intervievați cred că în 2021 cheltuielile zilnice vor fi ceva mai mari. Alți 33% se aşteaptă ca acestea să fie similare, iar  10% au motive să creadă că vor fi mai mici.

Ce se întâmplă cu consumul

Reducerea consumului se poate constata din cercetarea cheltuielilor discreționare ale populației. Este vorba despre acele sume pe care le cheltuim din banii rămași după achitarea obligațiilor.

Astfel, în 2020, 42% dintre români au cumpărat un bun de lungă durată pentru casă. Anul acesta, doar 32% mai sunt dispuși să o facă.

Un procent de 32% au cheltuit, în 2020, pentru renovarea sau reparații la locuință. Acest procent se menține oarecum și în 2021 - 33%.

În schimb, un procent mai mare dintre români intenționează să-și petreacă o vacanță în țară. Este vorba de 37%, comparativ cu 27%, anul trecut. Un procent de 19% și-au propus să facă o călătorie în străinătate. Anul trecut doar 17% dintre români au reușit să plece.

Doar 8% dintre români intenționează să-și cumpere un autovehicul, în vreme ce, în 2020, aceasta a fost opțiunea a 11% dintre români.

Conform cercetării, dacă anul trecut 6% dintre români au contractat un credit bancar, anul acesta procentul este mai mic- 4%.

În schimb a crescut procentul celor care intenționează să-și cumpere o locuință de la 3% în 2020 la 9%, anul acesta.

De asemenea, a crescut, de la 1%, la 5% și procentul celor care doresc să-și înceapă o afacere nouă.

Vom avea bani mai mulţi?

Consumul este influențat direct de creșterea veniturilor cetățenilor. Cu cât câștigă mai mult, cu atât oamenii vor fi dispuși să cheltuie mai mult pentru venituri și servicii noi. Conform cercetării sociologice, cei mai mulți dintre români nu se așteaptă la venituri mai mari în acest an. 54% spun că încasările vor fi similare cu cele de anul trecut. Alți 17% cred că vor fi mai mici, iar 27% cred că vor fi mai mari.

Aproape două treimi cei care au răspuns chestionarului IRSOP (63%) se aşteaptă ca preţurile să crească foarte mult.  Alți 30% anticipează o creştere ceva mai lentă. În acest context, mai mult de două treimi (69%) cred că bunăstarea se duce în jos. Doar 21% se aşteaptă la un nivel de viaţă cel mult stabil.

IRSOP - românii înclină spre economisire

Drept urmare, românii intenționează să facă economii. Astfel, 33% dintre cei intervievați au afirmat că anul trecut au reușit să economisească bani. Aceasta, în ciuda crizei medicale. Numărul celor care vor să facă economii este în creștere în acest an. Aproape jumătate din români (46%) spun că au intenţia să pună bani de-o parte.

Autoriii cercetării arată că toate cheltuielile făcute de oameni ţin cont de ce va fi mâine.

„Dacă anticipaţiile despre preţuri, venituri şi bunăstare sunt pesimiste oamenii îngustează plaja de scopuri investiţionale, reduc cheltuielile la toate nivelurile de preţ şi încearcă să economisească mai mult. Vestea bună e că scade pericolul de inflaţie. Vestea mai puţin bună este că economia în ansamblu începe să sufere din lipsă de cerere”, se arată în materialul IRSOP.