Fondul Monetar Internaţional (FMI) trage un semnal de alarmă și avertizează, în raportul său de analiză a finanțelor publice, că, pentru prima oară în acesta an, datoria publică mondială a depășit 100.000 miliarde de dolari. Astfel, modelul de „welfare state” susținut și aplicat de stânga mondială, alături de cheltuielile făcute pentru obiective ecologiste și declinul demografic în care se află majoritatea statelor care au implementat sisteme publice de pensii își dovedește falimentul și aduce țările pe marginea prăpastiei.
Raport FMI: Datoria se apropie de 100% din PIB-ul mondial
Datoria publică mondială va ajunge la 93% din Produsul Intern Brut mondial până la finalul anului şi se va apropia de 100% din PIB-ul mondial până în 2030, avertizează FMI în raportul publicat recent.
În perioada pandemiei, datoria publică mondială a fost de 99% din PIB-ul mondial, așadar o creştere de 10 puncte procentuale faţă de situaţia din 2019, înainte ca pandemia să ducă la explozia cheltuielilor guvernamentale, se arată în raportul FMI, citat de Agerpres.
FMI se așteaptă la cereri de împrumuturi și mai mari
Raportul FMI subliniază că există motive suficiente pentru a crede că viitoarele nivele de îndatorare vor fi mai mari decât se anticipează în prezent.
Taxe noi. Sursa foto: Pixabay
Principalul motiv fiind dorinţa de a cheltui mai mult în SUA, cea mai mare economie a lumii.
„Experienţa ne arată că proiecţiile de îndatorare au tendinţa de a fi mult prea optimiste, fie pentru că guvernele au o viziune optimistă cu privire la creşterea economică, fie pentru că reformele bugetare nu sunt niciodată puse în practică în mod complet", a subliniat Era Dabla-Norris, director adjunct la Departamentul de afaceri bugetare din cadrul FMI, cu ocazia unei conferinţe de presă.
Ea a continuat spunând că cheltuielile pentru tranziţia ecologică, îmbătrânirea populaţiei, îngrijorările de securitate şi provocările de dezvoltare pe termen lung sunt în creştere.
FMI, apel către statele lumii
Reprezentanții Fondului Monetar Internațional spun că momentul actual în care se constată o creştere economică solidă şi un şomaj redus, este oportun pentru consolidare fiscală și face un apel în acest sens.
Potrivit instituţiei financiare internaţionale, un efort cumulat de consolidare fiscală echivalent cu 3,8% din PIB ar fi necesar în fiecare an până la finele deceniului, pentru atingerea obiectivului de reducere a datoriilor publice.
Totuși, în SUA, China şi alte ţări unde PIB-ul nu este preconizat să se stabilizeze, ar fi nevoie de o consolidare fiscală mult mai mare.
Oficialul FMI a mai adăugat că reducerea investiţiilor publice sau a cheltuielilor sociale tind să aibă un impact negativ mult mai mare asupra creşterii economice decât reducerea subvenţiilor.