AIEA a confirmat că a detectat particule de uraniu îmbogățit cu 83,7% în Iran, chiar sub nivelul de 90% necesar pentru producerea unei bombe atomice. Agenția Internațională pentru Energie Atomică a detectat particule de uraniu îmbogățite la 83,7% în Iran, adică foarte apropiat de nivelul de 90% necesar pentru producerea unei bombe atomice, fără a şti deocamdată dacă acest stadiu a fost atins accidental sau intenţionat. Aceste particule au fost descoperite în urma recoltării de probe în luna ianuarie în fabrica subterană din Fordo, a precizat organismul ONU într-un raport consultat marți de AFP, care confirmă astfel informațiile date de surse diplomatice.
Iran neagă faptul că ar dori să obțină o armă nucleară, autoritățile de la Teheran raportând „fluctuații involuntare", în timpul procesului de îmbogățire a uraniului, într-o scrisoare citată de AIEA.
AIEA(Agenția Internațională pentru Energie Atomică) a cerut "clarificări" și "discuții sunt încă în desfășurare" pentru a stabili originea, adaugă textul care va fi prezentat săptămâna viitoare la Consiliul guvernatorilor de la Viena.
Săptămâna trecută, Teheranul a susținut "că nu a făcut nicio încercare de a îmbogăți uraniu cu peste 60%".
"Prezența particulelor de peste 60% nu înseamnă că există o îmbogățire (a uraniului) la mai mult de 60%", a reacționat purtătorul de cuvânt al Organizației pentru Energie Nucleară din Iran, Behrouz Kamalvandi.
Marți, un înalt oficial al Departamentului de Apărare al SUA, Colin Kahl, a estimat că Iran ar putea produce suficient material fisionabil pentru o bombă nucleară în "aproximativ 12 zile" în timpul unei audieri în Camera Reprezentanților, ca răspuns dat unui parlamentar republican care l-a întrebat de ce administrația Biden a căutat să revigoreze acordul asupra nuclearului iranian (JCPOA).
"Pentru că progresul nuclear din Iran de când am părăsit JCPOA a fost remarcabil. În 2018, când administrația anterioară a decis să părăsească JCPOA, Iranului i-ar fi luat aproximativ 12 luni pentru a produce echivalentul unei bombe de material fisionabil. Acum ar dura aproximativ 12 zile", a răspuns Colin Kahl, numărul trei al Ministerului Apărării.
Șeful CIA, William Burns, îngrijorat de progresul nuclear din Iran
Aceste informaţii survin în timp ce directorul general al AIEA, Rafael Grossi, este așteptat în Iran în zilele următoare, pe fondul deteriorării relațiilor.
Republica Islamică a limitat sever inspecțiile și a deconectat camerele de supraveghere anul trecut, lăsând agenția fără informații.
Și asta în timp ce negocierile menite să revigoreze acordul încheiat în 2015 de limitare a activităților atomice ale Iranului în schimbul ridicării sancțiunilor internaționale sunt blocate din vara lui 2022.
Au început în aprilie 2021 la Viena între Teheran și marile puteri, dar acestea au fost blocate din august 2022 într-un context de tensiuni tot mai mari.
Acordul, cunoscut sub acronimul JCPOA, este inactiv de la retragerea Statelor Unite din 2018 decisă de președinte american Donald Trump. În acest proces, Republica Islamică s-a eliberat treptat de angajamentele sale.
Pe 12 februarie, stocul său total de uraniu îmbogățit se ridica astfel la 3760,8 kg (față de 3673,7 kg în octombrie), de peste 18 ori limita autorizată de JCPOA, potrivit calculelor AIEA.
Mai presus de toate, Iran îmbogățește mereu uraniu la cote ridicate, departe de limita stabilită la 3,67%: are astfel 434,7 kg la 20% (față de 386,4 kg anterior) și 87,5 kg la 60% (față de 62,3 kg).
În ceea ce privește rata de 83,7% detectată, "chiar dacă este accidentală, nu este mai puțin îngrijorătoare", a spus Kelsey Davenport, expert de la Arms Control Association.
"Acesta ar trebui să fie un semnal de alarmă" pentru comunitatea internațională, a spus ea într-un briefing online recent, solicitând Statelor Unite și statului Iran"să definească o nouă strategie pentru a dezamorsa criza", potrivit lefigaro.fr
Duminica trecută, şeful CIA, William Burns, s-a îngrijorat de progresul uluitor al programului nuclear iranian, considerând că "le va lua doar câteva săptămâni pentru a ajunge la 90%, dacă ar decide să treacă această linie".
Mai sunt însă și alte niveluri de atins și Statele Unite "nu cred că liderul suprem din Iran a luat decizia de a relua militarizarea programului suspendat sau încheiat la sfârșitul anului 2003".
În același interviu difuzat pe postul CBS, șeful serviciilor de informații americane a fost și el alarmat de o escaladare "periculoasă" a cooperării militare dintre Teheran și Moscova.
(Traducerea: Rador)