Ani de muncă și de investiții, toate se duc de râpă în aceste momente pentru mulți producători. Dacă primesc ordin să-și sacrifice porcii din ferme, aceștia nu se aleg doar cu pagube materiale, impactul fiind și de ordin social: locuri de muncă dizolvate, imaginea pătată. Mai rău, conform directivei 2002/60/CE de stabilire a dispozițiilor specifice de combatere a pestei porcine africane, fermierii pot avea interdicție de a mai popula ferma minim șase ani! Iar acesta ar putea fi începutul dramatic al sfârșitului industriei de carne de porc.

 

Pesta porcină africană poate bloca industria timp de 6 ani!

În vara anului 2017, Serbia a interzis importul de carne de orice fel din România, spunând ceea ce statul nostru nega: există avertismente de pestă porcină africană. Apoi, deși Moldova era în plin focar de pestă porcină, România a continuat să primescă marfă din carne de porc la scară largă, fără a se aplica măsuri de prevenție așa cum fac bulgarii cu românii în vamă, acum, controlând fiecare bagaj din mașinile care vor să treacă prin frontieră și interzicerea oricărui tip de mezel sau produs din carne.

 

Mistrețul sau căpușa?

Directoarea Asociației Române a Cărnii, Dr. Dana Tănase, ne-a explicat cât de grave sunt consecințele acestei peste porcine și cum se poate distruge o întreagă industrie dacă forțele statului nu acționează imediat în neutralizarea bolii. „Fiind la bază medic veterinar, știu ce înseamnă această boală. Nu există leac pentru ea și cercetările pentru un antidot se vor desfășura în jurul anului 2027, din datele pe care le dețin. Vectorul principal al acestei boli este porcul mistreț, dar și o specie de căpușă, numită Ornithodoros – un rezervor natural al bolii. Prezența acesteia în focare nu a fost confirmată, dar cu siguranță trebuie verificată și această pistă”, a explicat Dr. Tănase.

Ce repercusiuni au cele peste 500 de focare de pestă porcină din țară? Industria cărnurilor se clatină puternic: „Sunt oameni care au făcut credite la bănci pentru a-și pune la punct fermele, pentru a le aduce la standarde europene, așa cum s-a cerut. Sunt oameni care pot rămâne sau rămân fără un loc de muncă. Eu cred că efectele acestui dezastru se vor simți încă doi ani de acum încolo, cel puțin! Dar depinde și de gradul la care se va extinde”, ne explică directoarea de la ARC. „Noi, ca asociație, am solicitat autorităților competente să intervină în special la reducerea numărului de porci mistreți, vectori principali ai acestor focare”, a conchis dr. Dana Tănase.

Germania și Cehia ne dau „leacul”

După ce acordurile țării noastre în privința exportului de carne de porc cu mamuți precum China, Coreea și Japonia sunt neoficial, dar foarte clar, îngropate, Germania și Cehia dau un exemplu de „leac” împotriva pestei porcine africane, care a scăpat aceste state de boală. Germania a pornit demersul în urmă cu 7 luni, când a dat lege ca populația de mistreți să fie redusă imediat cu 50% și să fie menținută astfel. În urmă cu o lună, a decretat ca populația de mistreți să fie scăzută la 10%, ca măsură de prevenție în fața tuturor focarelor existente acum în țările Europene. „Pierderile industriei în cazul acestor focare sunt extrem de mari și afectează mai multe ramuri, pe termen lung. S-a preferat lipsa mistreților și păstrarea industriei, ceea ce e foarte bine din toate punctele de vedere. O rudă de-a mea din Germania tocmai îmi spune că în magazine, carnea de mistreț a ajuns mai ieftină ca oricare altă carne de pe piață”, ne-a declarat Martin Muller, proprietar de fermă din Sibiu, care are în orgradă 150 de porci. „Cehia a redus populația de porci mistreți la 0%”, a mai spus Muller.

Despăgubiri, între 8 și 12 lei per kilogram de porc sacrificat, a anunțat Autoritatea Națională Sanitar Veterinară. Totodată, crescătorii sunt foarte puțin încântați de veste. „Avem scroafe gestante, avem purcei... Iar dacă se va instala și o restricție de repopulare a fermelor, crescătoria și-a găsit sfârșitul, alături de toată munca și investițiile noastre”, ne-a declarat un crescător. De aseamenea, ANSVSA a ținut să precizeze că aceste despăgubiri vor fi acordate și celor care cresc pentru consum propriu, în orgradă.

Să iasă vânătorii la treabă

Dacă adoptăm măsurile de prevenție testate și validate ca fiind bune în alte țări, precum Polonia, situația s-ar putea reglementa în timp scurt, minimalizând pagubele pe o durată de circa doi ani. Aceste măsuri țin de autoritățile locale, care trebuie să interzică vânzarea cărnii în piețe mici, să emită avertismente populației care să nu cumpere carne de la surse neverificate, chiar și congelată. De asemenea, e imperios necesar ca vânătorii să elimine cât mai mulți mistreți, iar pentru fiecare porc sălbatic bolnav, vânătorul va fi remunerat cu o sumă de bani. Un alt tip de „leac” aplicat de Portugalia în anii ‚ 50, a fost interzicerea creșterii de porci, lăsând boala să-și urmeze cursul și distrugând total industria. (Sandra Sălăgean)